GALERIE FOTO Întâlnire cu oamenii trandafirilor și cele 44 de soiuri create la Cluj

Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj-Napoca, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) își deschide sâmbătă, 15 iunie, larg porțile pentru toți cei care doresc să viziteze colecția de trandafiri din cadrul stațiunii, în cadrul unui eveniment cu vânzare de trandafiri, dar și de fructe și legume obținute pe terenurile stațiunii. Va avea loc o prezentare a 44 de soiuri de trandafiri, din cele 400 existente, care au fost create în stațiune din 1969, până în prezent.

În cursul zilei de vineri, 14 iunie, am revenit în Stațiunea de Cercetări Horticole de pe strada Horticultorilor nr.5 după cinci ani de la ultima vizită. În plin soare, la cele peste 30 de grade de afară, printre tufele înflorite, am găsit-o pe aceeași „zână bună” a stațiunii pe care am cunoscut-o prima dată într-o zi de august a anului 2014. Trecută de 80 de ani, din care mai bine de 50 de ani a fost tehnician de laborator, doamna Maria Giurgiu curăța o tufă de trandafiri din soiul Splendid. De 64 de ani, revine în fiecare dimineață cu același drag „pe plantație” și de fiecare dată suspină la gândul că renumitul cercetător Ştefan Wagner, o legendă a locului, nu mai este în viață să se bucure de flori.

După atâţia ani de activitate în staţiune, doamna Maria ştie fiecare colţişor de pământ, iar cunoştinţele sale despre trandafiri nimeni nu le poate egala. Maturitatea profesională a doamnei Giurgiu şi înţelepciunea dânsei sunt astăzi foarte preţioase, la fel şi amintirile ei legate de tot ce înseamnă istoria Livezii Palocsay. Din cauza situaţiei financiare a instituţiei locul este aproape dat uitării, iar ceea ce a fost cândva cea mai complexă staţiune din ţară a devenit o  semi-ruină.  Chiar dacă în ultimii 25 de ani doamna Maria a fost martora decăderii staţiunii, dorinţa ei de a  o menţine vie şi după ieşirea la pensie se concretizează în zeci de ore lucrate săptămânal fără a aştepta nimic în schimb. Parfumul trandafirilor pe care încă îi îngrijeşte sau amintirea serelor care cândva ascundeau mese pline cu cyclamen sunt motive suficiente care să o determine să se trezească în fiecare dimineaţă și să înceapă o nouă zi de lucru.

Mai multe despre situația celei mai mari și mai cunoscute livezi ale Clujului, livada Palocsay, dar și despre zâna bună a stațiunii, citiți în articolul: Zâna bună a Staţiunii Palocsay: Multă lume nici nu mai ştie că existăm

Doamna Maria Giurgiu este și membru fondator, alături de regretatul Ștefan Wagner, al Asociației Amicii Rozelor. Din 1968 de când s-a înființat Societatea Mondială a Rozelor, Stefan Wagner a încercat să înființeze și în România o societate asemănătoare. Din 1991, asociația funcționează și oferă posibilitatea membrilor săi de a participa la congrese și întâlniri ale iubitorilor de trandafiri.

Anul acesta înflorirea a fost abundentă și foarte rapidă, aflăm de la doamna Maria. Au fost și ploi, a venit și căldura și angajații stațiunii se bucură că soiurile nu s-au decolorat. Acesta este, de altfel, un caracter al trandafirilor, să reziste la ploaie.

Pregătirea pentru ziua „porților deschise” nu este la nivelul la care doamna Maria și-ar dori. Lipsa personalului a făcut ca și în acest an angajații să aibă atribuții care nu apar pe fișa postului lor, dar care le îndeplinesc cu pasiune și dăruire. În staţiunea de cercetăre unde lucrează Maria Giurgiu se muncea enorm pe vremuri şi prea puţină lume ştie acest lucru. Înainte de 1990 însă, existau mult mai mulţi muncitori şi intelectualii făceau numai partea de cercetare. În momentul în care ne aflam acolo, un tehnician de la aprovizionare-desfacere și un șofer pensionat instalau un umbrar pentru ziua de sâmbătă, în timp ce un inginer tundea iarba, a treia zi la rând. Nu sunt bani pentru angajarea altor oameni. Din 20 de oameni câți lucrează acum în stațiune, câțiva sunt portari, unul este tehnician la aprovizionare-desfacere, o doamnă este secretară. Din personal mai fac parte un administrator și câțiva ingineri, un tehnician și o muncitoare zilieră la seră. Restul sunt doctori în știință.

„Le-am făcut poze cum împrăștiau îngrășământ în seră. Este incredibil ce se întâmplă. Sunt mari probleme. Deși sunt pensionată, eu vin în continuare la stațiune pentru că aici mi-am petrecut toată viața. Întotdeauna am avut minimum șase oameni care să ne ajute. Avem și acum pepinieră și livadă, dar nu facem față. Domnul doctor Wagner a făcut și studiul portaltoilor unde am avut rezultate și acum avem create trei soiuri de cireși, dar pentru a avea rezultate îți trebuie oameni care să lucreze. Măcar de am avea voie să luăm zilieri să ne ajute. Mai demult laboratoarele aveau un cercetător, un tehnician, un laborant și un muncitor permanent sau zilier. Cercetătorul venea cu o concepție, tehnicianul făcea observațiile primare. Acum nu mai existe roluri bine definite. De asemenea, foarte mult ne ajutau ofițerii care se pensionau devreme, oameni foarte zdraveni, modești și foarte muncitori. Și veneau la toate sectoarele noastre de cercetare. Le plăcea munca. Unii au stat și 15 ani. După revoluție însă, nu au mai fost bani și când au fost bani nu a mai fost permis să aducem zilieri”, a precizat doamna Maria Giurgiu.

„O spun cu toată responsabilitatea: Nu se mai pune baza pe cercetare absolut deloc. Fără cercetare nu există progres. Ce se va alege de noi? Vom fi doar niște oameni care consumăm la nesfârșit? De aceea fug în străinătate studenții noștri. Câteodată mi-e milă de tinerii care vin la noi în practică. Aici trebuie să vină să învețe, să vadă metode, să facă cercetare, nu să îi punem la sapă”, a precizat doamna Maria Giurgiu.

În momentul în care am zărit-o pe doamna Maria, aceasta lucra la rândul cu trandafiri creați în stațiune. Potrivit acesteia, un soi de trandafir se creează în cinci-şapte ani din momentul în care faci încrucişările, iar un soi de măr sau păr se creează în 20 de ani.

„Nu am avut încă timp să scriu etichete. I-am dat sarcina unui coleg și noaptea a venit și le-a scris. Noi eram învățați ca totul să arate impecabil”, mărturisește doamna Giurgiu.

„Trandafirii îți creează o stare de bine extraordinară. Mai demult, când eram și 500 de angajați și era multă agitație, fugeam câteva minute în trandafiri și mă relaxam”, își amintește Maria Giurgiu.

În prezent, doamna Maria lucrează în jur de șase ore pe zi la stațiune. Trandafirii au soiuri care înfloresc chiar și în trei valuri, până în luna septembrie. În mod normal cercetătorii execută observații la fiecare două săptămâni, iar pe baza datelor se poate începe omologarea unor noi soiuri. Procesul de omologare este foarte lung și constă în foarte multe verificări meticuloase.

„Este mult de lucru la trandafiri, dar este extraordinar de plăcut. Țin minte că s-a întors domnul Wagner din Texas și mi-a spus că dacă soiurile noastre ar ajunge în străinătate, le-ar bate pe toate”, își amintește doamna Maria Giurgiu.

Expoziție de Trandafiri, găzduită de Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj-Napoca va fi deschisă sâmbătă, 15 iunie, începând cu ora 10.00.