FOTO/VIDEO Eminescu, tradus în maghiară pentru prima dată în urmă cu 131 de ani. Revista cu prima poezie se află în arhiva BCU Cluj

Foto: Dan Bodea

Prima traducere în limba maghiară a unei poezii de Mihai Eminescu avea loc în 1885, la Cluj, când ziaristul Sándor József publica în nr. din 25 decembrie al revistei Kolozsvári Közlöny poezia „Atât de fragedă” sub titlul „Cseresznyefa fehér virága”. Astfel, „Atât de fragedă” a fost prima traducere în limba maghiară și a doua traducere în limbă străină după traducerile realizate în limba germană de scriitoarea și traducătoarea Mite Kremnitz. Abia după cinci ani, în 1890, urma prima traducere în limba italiană.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Revista apărută în urmă cu 131 de ani, chiar în ziua de Crăciun, se află astăzi în colecția Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj, urmând că în curând să fie digitizată. Această traducere apărută într-un ziar de provincie nu a însemnat foarte mult la acel moment, spune astăzi istoricul literar și traducătorul Dávid Gyula, însă accentul se pune după ce „vine istoricul literar și scoate ceva din datele existente”. Astfel, atât momentul cât și contextul apariției traducerii este foarte interesant. „Traducătorul Sándor József s-a născut la București, dintr-o familie de emigranți pașoptiști. A făcut școala elementară la Liceul «Sfântul Sava» și apoi a mers la Aiud, unde și-a urmat studiile la Colegiul «Bethlen Gábor». A fost interesat de medicină, de drept și de litere, fiind nehotărât în ce își dorește să facă. Un an a urmat Literele la București și a audiat și cursurile lui Titu Maiorescu. Aceste experiențe devin foarte interesante ulterior”, povestește istoricul Dávid Gyula.

Venind la Cluj în jurul anului 1882, Sándor József s-a specializat în ziaristică. A fost redactorul adjunct al Kolozsvári Közlöny și specialist în tematica românească știind românește foarte bine. Din punct de vedere politic, precizează Dávid Gyula, în acel timp avea loc „războiul vamal” între România și Austro-Ungaria care a atras atenția asupra tematicii românești. În acest context, Sándor József nu s-a apucat de politică, ci a început să publice articole despre cultura românească. „Interesant este că lui Sándor József îi aparține și prima traducere de Vasile Alecsandri, povestirea «Mureșul și Oltul», pe care a tradus-o în 1881. Apoi, după poezia lui Eminescu, el este primul traducător al imnului național al ardelenilor de atunci și imnul național actual al nostru, Deșteaptă-te, române!. Sándor József nu era poet. Tragedia începătorilor este întotdeauna că meritele lor istorice primesc importanță mai mare decât valoarea lor estetică. Cu toate acestea, Sándor József are în continuare o carieră interesantă. În 1885, în anul când apare traducerea lui Eminescu se înființează Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania, o societate de anvergură cu menirea de a promova cultura maghiară în Ardeal. El devine secretarul acestei asociații, mai târziu prim-secretar și după 1920, devine președinte. În 1947 moare ca președinte al acestei societăți”, povestește Dávid Gyula. Sándor József va avea și o carieră politică după în ființarea Partidului Maghiar din România. Din păcate, ca poet este inexistent, iar ca traducător a tradus foarte puțin.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Cu privire la prima poezia de Mihai Eminescu, tradusă în limba maghiară, „Atât de fragedă”, are șase traduceri în limba maghiară începând cu Sándor József și continuând cu poeți de valoare în perioada interbelică. Sub aspect estetic, traducătorii începători sunt defavorizați, dar actul în sine este reabilitat prin punerea accentului pe contextul social, biografic, cultural. „Poezia Atât de fragedă a apărut în numărul de Crăciun al revistei Kolozsvári Közlöny, al cărei accent era pus pe literatură și cultură mai ales în perioadele festive din an. Mihai Eminescu a fost foarte mult tradus în maghiară, mai ales în perioada interbelică. Révai Károly sau Kibédi Sándor sunt doar doi dintre cei care au fost provocați de poeziile lui Eminescu. Publicarea sistematică a poetului urmează după 1950 în perioada editurilor de stat când se punea accent pe prezentarea literaturii române. Dar realizarea cea mai mare fără îndoială este ediţia îngrijită de Kacsó Sándor, după 1960, cu o reeditare în 1984, ediţie, care a cuprins în cele aproape 600 pagini nu mai puţin de 280 poezii, aproape întreaga operă poetică a lui Mihail Eminescu. În 1989, Editura Kriterion a scos de sub tipar, sub îngrijirea istoricului literar Mózes Huba volumul intitulat Eminescu în literatura maghiară – Eminescu a magyar irodalomban”, amintește istoricul Dávid Gyula. Într-un articol publicat în urmă cu 16 ani, în România Literară, traducătorul Dávid Gyula detaliază lista traducerilor în maghiară a poeziilor eminesciene.

Dávid Gyula spune că valoarea literară a lui Mihai Eminescu rămâne valabilă în continuare. „Dacă copiii încep în școala elementară să cunoască poeziile lui Eminescu, atunci înseamnă că au de unde să se distanțeze. Măsura poeziei este astăzi Eminescu, atât ca formă, cât și ca conținut. Traducerea este întotdeauna o operă comună a poetului și a traducătorului. Poeziile traduse, foarte greu pot reda frumusețea nuanțelor originalului, iar astăzi, traducere în general a cam pierdut vraja pe care o avea înainte”, o spune cu tristețe istoricul și traducătorul clujean Dávid Gyula.

În continuare, l-am invitat pe domnul Dávid Gyula să ne recite în limba maghiară poezia Atât de fragedă de Mihai Eminescu:

Vineri, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale și la împlinirea a 166 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu,  de la ora 12.00, la sediul Filialei Cluj a USR va avea loc un Recital de poezie Sub semnul lui Eminescu. Participă: Horia Bădescu, Mariana Bojan, Gabriel Bota, Hanna Bota, Dumitru Cerna, Doina Cetea, Minerva Chira, Ion Cristofor, Ştefan Damian, Vasile George Dâncu, Mircea Goga, Genţiana Groza, Alexandru Jurcan, Rodica Marian, Daniel Moşoiu, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Ion Noja, Maria Pal, Iuliu Pârvu, Adrian Popescu, Constantin Rusu, Aurel Şorobetea, Ionuţ Ţene. Cu acest prilej, va fi lansat Proiectul Scriitorul în cetate pentru anul 2016. Totodată, va fi readus în atenţia celor prezenţi, în ideea unei reeditări, volumul Mihai Eminescu, 12 poeme pentru minte, inimă şi literatură, bilingv (româno-maghiar), editat de Filiala Cluj a USR în 2008 (cu vignete reproduse după ediţia princeps).

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Excelent articol ! Cu o singura mica observatie, vis a vis de afirmatia: ”Astfel, „Atât de fragedă” a fost prima traducere în limba maghiară și a doua traducere în limbă străină după traducerile realizate în limba germană de scriitoarea și traducătoarea Mite Kremnitz. Abia după cinci ani, în 1890, urma prima traducere în limba italiană.”

    Rog parcurgeti studiul meu dedicat primei traduceri a unei poezii eminesciene in limba engleza, la 1877, aici: https://dulciu.wordpress.com/2016/03/07/1877-prima-traducere-in-limba-engleza-a-unei-poezii-de-mihai-eminescu/

    Cu consideratie, Dan Toma Dulciu

Postaţi un comentariu