Glasul pământului, din nou ascultat de tineri

Ioan Rotar, prorector USAMV (Foto: Radu Hângănuț)

Concepția generală în ceea ce-i privește pe tineri spune că aceștia fug de agricultură precum dracu’ de tămâie. Considerată ca fiind „munca de jos”, agricultura și-a luat rolul de Cenușăreasă încă din anii comunismului, când tinerii erau încurajați să se mute la orașe pentru a popula blocurile ceaușiste și a munci sub atenta supraveghere a regimului. Trecerea la democrație nu a adus vreo schimbare în acest domeniu, tinerii trecând la exodul spre Vest acolo unde, paradoxal, mulți lucrează chiar în agricultură, și astfel repulsia față de agricultură a trecut la stadiul de mentalitate. Criza locurilor de muncă a venit însă ca un ajutor pentru acest sector atât de hulit, mulții fiind cei care au realizat faptul că o afacere bună în acest domeniu le poate asigura un trai liniștit. De la această idee și până la înscrierea la o facultate cu profil agricol a mai fost un singur pas, astfel că astăzi ogoarele sunt lucrate de fermieri profesioniști care îmbină pasiunea cu știința exactă.

Un adevărat incubator de fermieri moderni este Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj unde numărul de candidați la cele șapte facultăți a crescut de la an la an, spre surprinderea prorectorului Ioan Rotar.

„Majoritatea specializărilor de la USAMV se află în strânsă legătură cu domeniul agriculturii. Unele se găsesc însă într-o zonă adiacentă sau în continuarea agriculturii, cum este cazul alimentației. Chiar dacă am dezvoltat după 1990 alte programe, agricultura, horticultura, zootehnia și medicina veterinară au rămas programele noastre de bază. Recent am adăugat Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. La programele acestea de bază, schimbarea în ceea ce privește orientarea tinerilor este absolut extraordinară”, explică prorectorul USAMV.

Chiar dacă se află în competiție cu domeniul IT și cu alte specialități care „sună bine”, facultățile cu profil agricol din cadrul USAMV sunt în ultimii ani mai căutate ca oricând.

„ Cred că nu greșesc când spun că mentalitatea tinerilor s-a schimbat cu 180 de grade. Noi aveam facultăți care în 1995, la încheierea primului ciclu de admitere aveau în jur de 30-40% din locuri ocupate. Astăzi, la aceleași facultăți, în primul ciclu se completează toate locurile. Există programe de studiu care în acea perioadă nu aveau niciun student la taxă, în timp ce acum avem 20% dintre studenți la taxă. Nu mi-am imaginat niciodată că vor veni studenți să plătească pentru a face aceste programe. Nu pentru că nu aș fi crezut în potențialul programelor, ci pentru că deceniul 1990- 2000 fusese unul nefast în care oamenii erau foarte dezorientați. Așa este și acum de fapt. Le tot spun tinerilor să cântărească foarte bine înainte  de a alege un program de studiu pentru că mulți se duc după cât de bine sună”, atrage atenția Ioan Rotar.

Nebunii frumoși au ieșit pe câmp

Înarmați cu determinare și cunoștințe solide, tinerii fermieri au dat sapa și coasa pe tractoare și combine, cu care agricultura are alte perspective. Dintr-o muncă a țăranilor nevoiași, exploatarea câmpului a devenit o ocupație a „noilor moșieri” care pe ale lor ogoare nu au sute de oameni în clacă ci zeci de mașini performante care produc după programe bine stabilite.

„Tinerii, în orice domeniu, aduc curaj, putere de muncă, aduc o oarecare naivitate și nebunie necesară pentru a începe un proiect. De o viață sunt în mijlocul tinerilor și am un foarte mare respect pentru ei și îi urmăresc pentru că ei sunt atât de diferiți și te pot surprinde într-o varietate de feluri”, spune Ioan Rotar.

Când „viața la țară” devine „viață bună”

În majoritatea satelor românești, primăvara, ogoarele sunt pline ochi de bătrâni care trudesc în soare și trag după ei saci de cartofi care sunt realmente lăsați în pământ, la voia Cerurilor. Astfel se ajunge la situația în care un an secetos poate fi fatal întregii agriculturi. „Oaza” de speranță sunt tinerii fermieri care, accesând fonduri europene, ridică din pământ sere și ferme de tot felul, care devin în timp adevărate afaceri din care rezultă produse de cea mai bună calitate.

„Era o vreme în care noi, ca popor, ne pierdusem simțul realității. Încă acea vreme nu a trecut în totalitate. Credem că putem ajunge brusc bogați și fără nicio grijă. Trebuie să învățăm să trăim frumos și asta se poate face dezvoltând o fermă. Începi de la două vaci, ajungi la 10 și ai deja o afacere. Pentru o familie de tineri mi se pare ideal așa ceva”, consideră Ioan Rotar.

Cauzele unei reveniri mult așteptate

Cum nimic nu este întâmplător, revenirea tinerilor la agricultură nu este nici ea o minune a divinității. Criza locurilor de muncă sau dispariția aproape în totalitate a ofertelor de muncă din străinătate sunt doar două dintre motivele care i-au determinat pe tineri să își încerce norocul pe câmp.

„Tinerii nu prea mai au alternative. Trebuie să trăiești din ceva, dar când toată economia e distrusă, agricultura este o soluție. Apoi, oamenii descoperă agricultura după ce au absolvit tot felul de alte specializări. Mulți au mers afară și au văzut că din agricultură se poate trăi frumos. Chestiunea banilor europeni nu este de asemenea de neglijat într-o țară în care nu mai sunt locuri de muncă. Nu în ultimul rând, imaginea agriculturii s-a schimbat datorită celor care au susținut ani de zile programe de studiu fără vreo utilitate și tinerii, în timp, au fost educați să nu le mai aleagă și să facă afaceri serioase în agricultură”, spune prorectorul clujean.

Inflația de tineri a transformat agricultura din Cenușăreasă în Zână, fermierii noii generații aducând pe câmp pasiunea pentru lucrul bine făcut dar și cunoștințe exacte, care o dată aplicate oferă afacerii mai multă siguranță și potențial de dezvoltare.

„Agricultura este o știință destul de exactă. Sigur că sunt zone ce nu pot fi controlate, dar dacă îți faci o seră poți controla toți factorii. Avem schimbări climatice teribile și asta influențează foarte mult agricultura. Noi nu prea avem nici politici în agricultură. Din contră, ele mai mult înfrânează agricultura. Asta nu e bine deloc”, avertizează Ioan Rotar.

Distribuie:

Postaţi un comentariu