Universitățile clujene, față în față cu tehnologia viitorului

Alex si colega lui, Amalia Nemeș, au lucrat câteva ore pentru a realza pantoful de ciocolată.

Imprimante 3D care „gătesc” alimente, un „cuptor” ce poate produce proteze medicale de ultimă generație sau cel mai mare RMN din România sunt doar câteva dintre tehnologiile existente în mediul universitar clujean. „Bani există, trebuie doar proiecte”, spune Daniel Dezmirean, în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, care atrage atenția asupra faptului că potențialul de cercetare din învățământul superior clujean este unul dintre cele mai importante atuuri ale orașului.

Mâncarea printată

Alex Szabo este student în anul 1 și alături de o colegă de facultate a realizat un pantof de ciocolată. Până aici nimic nu pare impresionant, însă lucrurile se schimbă cu un detaliu semnificativ: cei doi studiază la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor și au realizat respectivul pantof folosind o imprimantă 3D, special concepută pentru a produce alimente. Este doar una dintre tehnologiile de ultima generația cu care se lucrează în universitate și care stă la dispoziția studenților curioși să intre în contact cu mașinăriile și tehnicile viitorului.

„Imprimanta 3D a venit în luna decembrie și de atunci se tot lucrează pe ea, dar în urmă cu trei săptămâni am reluat. A durat vreo patru ore în care nu am reușit nimic, am schimbat câteva detalii și ne-a ieșit acest pantof chiar înainte să ne dăm bătuți. Acest model de imprimantă are cartușele încărcate cu materie primă pentru alimente. În acest caz este vorba despre un surogat de ciocolată și mai avem marțipan. Materia prima este încălzită și apoi este dată o formă. Este o imprimantă specială pentru a produce alimente. Am încercat și cu ciocolată clasică, dar nu merge”, explică Alex.

Dincolo de joacă, imprimanta va produce și pentru concursuri sau alte proiecte ale studenților, cu ajutorul ei urmând să fie realizate tot soiul de alimente trăsnite, dar gustoase.

„Este o oportunitate bună pentru cei care nu sunt foarte îndemânatici pentru activități de lucru manual. Trebuie să știi doar partea tehnică, imprimanta are formele ei predefinite, dar se poate folosi orice imagine 3D. Lucrăm acum și pregătim praline umplute cu o cremă ce conține pro-biotice, pentru a combina un produs sănătos cu tehnologia de care dispunem”, mai spune tânărul.

0,27 % din PIB. Atât alocă statul Român în 2018 domeniului cercetării. Până în 2020, Guvernul s-a angajat să ducă acest procent la 1%.

Tehnologii de vârf în marile universități

Dacă vorbim despre marile universități clujene, USAMV, Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică se pot mândri cu faptul că sunt puternic conectate la lumea echipamentelor de ultima generație. Cele mai multe costă sute de mii de euro și au fost achiziționate prin proiecte cu finanțare europeană, iar cei care au aplicat culeg acum roadele.

La USAMV există de asemenea un proiect al Facultății de Horticultură în care activitatea de cadastrare se face folosind drone, în timp ce propagările in vitro sunt deja o activitate cât se poate de comună.

„Înmulțirea în vitro presupune o metodă la scară mică de înmulțire a plantelor. Este asemănătoare cu butășirea, care este varianta clasică. Se face totul în condiții sterile, în laborator și putem face material săditor pentru fermieri, care apoi își pot face și ei un astfel de laborator, pentru că ce avem noi este mai mult pentru cercetare. Este o tehnică utilă pentru pepiniere, de exemplu. Dacă ar avea astfel de laboratoare, ar putea face dintr-o tufă, câteva milioane de plante. La butășire este mai complicat și mai anevoios. Micro- propagarea presupune să faci de la foarte puțin, foarte mult și mai repede”, explică cercetătorul Doina Clapa.

La UBB, Facultatea de Fizică deține un aparat numit Ultrashield 600 Plus. A costa aproximativ 600.000 de euro și este cel mai performant aparat RMN din România, el fiind însă folosit nu pentru medicină, ci pentru cercetare în domeniul fizicii. El este de fapt un soi de container în care pot fi introduse pentru analiză nu doar mase solide, ci și gaze. Probele sunt încărcate în mici containere cu dimensiunea maximă de 40 de milimetri, în care se pune gazul și care este levitat și rotit cu zeci de mii de rotații pe secundă.

Asemănător cu un cuptor imens, Realizer SLM este o mașinărie de 500.000 de euro care a ajuns la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (Departamentul Ingineria Fabricației) după accesarea unor fonduri europene. Ani buni, aceasta a fost folosită pentru teste, dar în ultimii ani el și-a îndeplinit menirea și chiar a fost folosit pentru a produce proteze medicale printate 3D folosind ca materie primă titanul. Avantajul utilizării unui astfel de aparat în producerea de proteze ține de faptul că precizia execuției este mai mare decât în cazul metodelor clasice, iar prețul protezei ajunge la jumătate din prețul pieței.

„Trebuie să muncești foarte mult, să faci cercetare și să arăți că ai expertiză, iar aici șchiopătăm în România. Este o competiție adevărată până la urmă”, Daniel Dezmirean, decan.

Proiecte și voință

Chiar dacă finanțarea educației și mai ales a cercetării este în continuare o problemă în sistemul educațional românesc, lucrurile se pot mișca. Daniel Dezmirean, decan în cadrul USAMV, spune că granturile și proiectele cu finanțare europeană pot fi șansa de salvare a cercetării românești.

„Din acest punct de vedere, cred că toate universitățile din Cluj și multe din România sunt conectate la ce se întâmplă afară. Însă de la a fi informat și până la a face cercetare sau un raport în urma utilizării unor echipamente de ultimă oră, aici se face de fapt diferența. Avem totuși facultăți care publică foarte mult și care au numeroase proiecte de cercetare, folosind logistică de cel mai înalt nivel. Pe lângă posibilitatea de a fi conectat, trebuie să ai și dorința de a dezvolta ceva. Sigur că este o problemă de finanțare, dar este la fel de adevărat faptul că există o mulțime de granturi și proiecte finanțate de către Uniunea Europeană. Cu cât aplici mai mult, cresc și șansele să câștigi proiecte, chiar dacă pe unele le mai pierzi. Trebuie să muncești foarte mult, să faci cercetare și să arăți că ai expertiză, iar aici șchiopătăm în România. Este o competiție adevărată până la urmă”.

De asemenea, deschiderea către Vest este și ea un factor important în acest proces, în condițiile în care expertiza poate să vină direct prin intermediul studenților care au văzut și apoi doresc să aplice și acasă modelele de succes din străinătate

„Este important să ai un background. Ideile de succes puse în aplicare acum au pornit în universități în urmă cu mulți ani, de la oameni care au vrut să facă ceva și să miște ceva. Noi trimitem studenții cu programe Erasmus și îi încurajăm să aplice ce au văzut când se întorc, folosind ceea ce au învățat. Am avut profesori din afară care au venit aici, au dezvoltat echipe de cercetare și lucrurile au evoluat”, mai spune Daniel Dezmirean.

 

Postaţi un comentariu