EuroNewsletter: Procedură de infringement contra României, din cauza poluării din Cluj

Țara noastră-i țara noastră… Comisia Europeană a decis joi să înceapă procedura de infringement împotriva României, pentru poluarea aerului din București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, dar nu numai. Astfel, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, prin care-i acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea. Potrivit comunicatului oficial:

  • „În special, România nu a reușit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, și nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depășiri”

Comisia solicită de asemenea clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot în București.

Altă procedură de infringement a fost declanșată pentru neînchiderea a 48 de depozite de gunoi necondorme. De asemenea, cinci proceduri de neîndeplinire a obligațiilor au fost declanșate în domeniul transportului și mobilității.

Se îngroașă gluma. Parlamentul European (PE) consideră că starea de urgență pe durată nedeterminată și limitarea libertății de exprimare, măsuri luate de Ungaria pe fondul Pandemiei COVID-19, sunt incompatibile cu valorile UE. Prin urmare, Comisia ar trebui să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, iar Consiliul ar trebui să pună în aplicare articolul 7. În același timp, finanțarea UE trebuie să fie condiționată de respectarea statului de drept.

Acestea sunt principalele concluzii la care au ajuns parlamentarii europeni în urma dezbaterii, în plen, joi, a situației din Ungaria.

La dezbatere a fost invitat și premierul ungar, Viktor Orbán, dar acesta nu s-a prezentat. Poziția Parlamentului European are caracter de recomandare, mingea fiind acum în terenul celorlalte două instituții fundamentale ale UE, Comisia și Consiliul.

Este pentru prima dată când PE solicită expres condiționarea accesului la fonduri europene de respectarea statului de drept. Mai multe detalii în Transilvania Reporter.


.

Rămânem tot noi cu noi. Comisia a invitat statele membre ale spațiului Schengen dar și celelalte state ale UE să prelungească cu încă 30 de zile, până la 15 iunie, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Altfel spus, cel puțin până în 15 iunie, Europa rămâne închisă pentru restul lumii.

Context. La 16 martie 2020, Comisia a invitat șefii de stat sau de guvern să introducă o restricție temporară privind călătoriile neesențiale către UE, pentru o perioadă inițială de 30 de zile. La 8 aprilie, Comisia a solicitat prelungirea restricției de călătorie până la 15 mai. Toate statele s-au conformat, până acum, la invitațiile Comisiei, cu excepția Irlandei. Aceasta și-a menținut deschisă granița cu Marea Britanie, date fiind relațiile strânse cu Irlanda de Nord, care face parte din UK. De menționat că Irlanda nu este parte a Spațiului Schengen, dar are un tratat similar cu Marea Britanie.

La mulți ani! În 9 mai a fost Ziua Europei, când s-au marcat 70 de ani de la Declarația Schuman, cea care a stat la baza întregului proces de integrare. Cu această ocazie, mai multe clădiri-simbol din lume au fost iluminate în culorile steagului UE. Aici puteți vedea cea mai înaltă clădire din lume, Burj Khalifa, din Dubai, drapată în drapelul european.

Cu stângu-n dreptul internațional. În cercurile de inițiați, dar și, pe plan secund, în mass-media, de mai bine de o săptămână se dezbate pe tema unei decizii a Curții Constituționale a Germaniei, referitoare la dreptul Băncii Centrale Europene de a cumpăra obligațiuni suverane. Curtea germană a pus sub semnul întrebării mandatul BCE de a cumpăra astfel de obligațiuni și a cerut o justificare în acest sens de la bancă, în termen de trei luni. Opinia instanței de la Karlsruhe este că, prin cumpărarea de obligațiuni emise de state, BCE se angajează direct în finanțarea guvernelor, lucru pe care nu are voie să îl facă. Dacă BCE nu vine cu un răspuns clarificator, Bundesbank (banca centrală germană) ar fi oprită să mai cumpere astfel de obligațiuni, iar întreg programul s-ar duce de râpă, cu consecințe incalculabile pentru euro.

Însă, anterior deciziei curții germane, încă în 2018, s-a pronunțat în speță Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care a hotărât că acest tip de acțiune este conform cu tratatele europene. Prin urmare, decizia curții germane vine în contradicție fățișă cu decizia instanței supreme europene, ceea ce este o noutate absolută, după știința noastră. (Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă decizia ar fi fost luată de o curte constituțională din „rebelele” Ungaria sau Polonia).

Uniunea contraatacă. Prin urmare, chiar prin vocea președintei sale germane, Ursula von der Leyen, Comisia Europeană a anunțat că studiază posibilitatea de a începe procedura de încălcare a tratatelor europene (infringement) față de Germania, pe această chestiune, fiindcă legislația UE are prioritate față de reglementările naționale, iar deciziile CJUE sunt obligatorii pentru toate instanțele celor 27 de state membre, inclusiv curtea de la Karlsruhe. De asemenea, CJUE și-a reiterat poziția într-un comunicat de după decizia curții germane.

Thriller. În acest moment nu e clar ce va urma. Angela Merkel a avut o declarație sibilinică în Bundestag, spunând că respectă decizia și va face tot ce este necesar pentru a rezolva impasul. Politico Europe relatează că temerea cea mare la Bruxelles este că, dacă BCE va da curs solicitării curții de la Karlsruhe, nu va face decât să încurajeze alte atitudini de frondă a statelor față de deciziile CJUE. Dar nici ca decizia să fie trecută cu vederea nu e o soluție, fiindcă ar dăuna imaginii UE în Germania, în contextul în care Curtea Constituțională a Germaniei este instituția în care germanii au cea mai mare încredere, de decenii întregi. Astfel, bagatelizarea unei hotărâri a acesteia nu ar face decât să umfle pânzele euroscepticilor germani. Va urma.

Ce tot faceți?! Ceva mai puțin abscons este scandalul în care este implicat, din nou, serviciul diplomatic european și, din nou, China și, din nou, cenzura, și, din nou, COVID-19. Bref, ambasadorul UE la Beijing a acceptat ca un articol de opinie semnat de el și cei 27 de ambasadori ai statelor UE să fie chiuretat de propaganda comunistă chineză. Potrivit unui comunicat oficial al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAS), articolul a fost trimis spre publicare ziarelor China Daily și People’s Daily. Cele două publicații l-au informat pe ambasadorul european, Nicolas Chapuis, că Ministerul de Externe al Chinei nu permite publicarea lui decât dacă se elimină o frază cu privire la focarul de SARS-CoV-2 „din China și răspândirea sa ulterioară în restul lumii în ultimele trei luni”. Delegația UE a luat decizia de a accepta această condiționare, fără să se consulte cu Bruxelles-ul, pe considerentul că 99% din mesaj tot e transmis.

Bis! Incidentul survine după ce un document elaborat la Bruxelles de SEAS, ar fi fost și el îndulcit pe aceeași temă a noului coronavirus, tot la presiunile Beijingului, la sfârșitul lunii aprilie.

A treia oară chiar nu se va mai întâmpla. Marți, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, spaniolul Josep Borrell, a declarat într-o conferință de presă că diplomații Uniunii Europene „nu vor mai permite niciodată” Chinei să cenzureze declarații ale UE. „Așa ceva nu se va mai întâmpla niciodată, iar aceasta nu a fost decizia corectă” a spus Borrell.

Comentariu: Vor fi foarte greu de dat uitării aceste bâlbe ale diplomației UE, de la început de mandat al lui Josep Borrell. Spaniolul nu are scuza lipsei de experiență, fiind fost președinte al Parlamentului European și fost ministru de externe al Spaniei. O atitudine atât de fleșcăită a diplomației europene nu era posibilă, dacă șeful ei nu era la fel de moale.

Off-topic, dar nu total. Cât am stat în case, a fost aproape finalizată modernizarea a doauă artere importante din Cluj-Napoca, Regele Ferdinand și Bună Ziua. De asemenea, e aproape gata prima stradă smart din țară, Ioan Molnar-Piuariu, și noul parc din cartierul Între Lacuri. Imagini cu ele, din dronă și de la sol, aici.  Cu excepția străzii Bună Ziua, restul sunt făcute din fonduri europene.

Postaţi un comentariu