Victorie la post-restant: HCM Baia Mare şi asul de treflă din Champions League

HCM Baia Mare - Ada Nechita

Ne-au promis, iar noi am sperat. Am aşteptat cuminţi, meci după meci, precum îndrăgostiţii în faţa oficiului de la post-restant. Pentru că asta suntem… îndrăgostiţi de handbal, de piruetele de pe semicerc, de paradele dintre buturi, de bucata aceea sferică de piele de nici 400 de grame, care ne poartă, săptămână de săptămână, între agonie şi extaz…

Şi a venit. Am ţinut-o între degete cu teamă, ca şi cum cineva ar mai putea să ne-o fure… O victorie dramatică, prima din aventura noastră europeană, o aventură a performanţei, a dăruirii, a viselor… Da, a „noastră”, pentru că ele fără noi ar fi precum o ploaie de vară fără curcubeu, iar noi fără ele… un Sisif fără bolovanul uriaş, urcând mereu dealul fără vreo năzuinţă sau vreun ţel.

(Vice)campioanele noastre au triumfat în Liga Campionilor, într-o magică seară de octombrie. HCM Baia Mare a învins Hypo Viena, după un meci de infarct, un meci în care inimile miilor de spectatori ar fi bruiat orice tensiometru. Ne-am ros unghiile, ne-am muşcat buzele. Am înjurat şi ne-am rugat. Un montagne russe al emoţiilor, cu un final apoteotic.

Prima victorie şi primele puncte în Champions League. Amintirile se transformă în impresii. O privire rapidă către tabela de marcaj: 24-23, minutul 60. Încercăm să-i spunem inimii să nu sară din piept. Am vrea să refacem „drumul”, dar mai vedem, ca prin ceaţă, doar parada lui Ungureanu din minutul 58, ratarea lui Nechita din minutul 59… şi apoi golul Anetei Pîrvuţ. Un gol similar cu izbăvirea. O cronică în patru rânduri, dar atât de multe cuvinte nespuse…

„Am avut nu doar un As în mânecă. Asul nostru a fost Paula, Asul nostru au fost toate jucătoarele de pe bancă şi din teren, Asul nostru a fost Aneta… Iar Asul de Treflă a fost publicul. În Austria se dansează vals, la noi s-au jucat roate. Au văzut şi ei cum e să joci cu 2000 de oameni împingându-te de la spate”, a declarat, imediat după meci, tehnicianul Costică Buceschi.

„Publicul a fost… al optulea jucător şi îi mulţumim. Acestea sunt meciurile pentru care ne pregătim, acestea sunt partidele cele mai frumoase. Am munci mult şi îi mulţumesc bunului Dumnezeu că am reuşit să obţinem această victorie. Am luptat din primul şi până în ultimul minut şi nu am cedat nici în cele mai dificile momente”, a mărturisit, la rândul său, îngerul păzitor al buturilor băimărene, goal-keeper-ul Paula Ungureanu.

Telegramă de pe semicerc

2000 de oameni cântă în Polivalentă (STOP). A început „balul” (STOP). O primă repriză slabă (STOP). Austriecele profită şi intră la vestiare cu 4 goluri avans (STOP). Fugim la o ţigară (STOP). Speranţe puţine (STOP). Repriza a doua fetele noastre revin în meci (STOP). Greşim, dar ne revenim. Braziliencele de la Hypo ne fac viaţa grea (STOP). Ele şi rusoaicele cu fluierul (STOP). Goooooolllll, Aneta!!!

„Mai bine fugeam la un maraton… Este foarte greu să fii pe bancă la un asemenea meci. În prima parte am jucat parcă doar să le ajutăm pe ele. Am evoluat ca să le scoatem în evidenţă pe jucatoarele de la Hypo. Au dat goluri numai pe greşelile noastre. La pauză am vorbit mai mult eu. Ele au ascultat, iar în repriza a doua am jucat altceva. Este bine că am recuperat diferenţa, că fetele au sperat şi au crezut în ele până la final”, a declarat Buceschi.

Pe 2 noiembrie, vicecampioanele României vor juca în deplasare la Hypo, pe 10 noiembrie vor primi vizita nemţoaicelor de la Thuringer, iar în ultimul meci din grupe, pe 16 noiembrie, băimărencele vor evolua în deplasare la Gyor. Începem să facem calcule. Le face şi Paula Ungureanu: „Ne este accesibil locul 3, chiar şi locul 2. Totul depinde doar de noi şi de forma de moment”, dar şi Costică Buceschi: „Fetele progresează de la un meci la altul. Avem potenţial să ne batem atât cu Thuringer, cât şi cu Hypo, pentru Europa”.

Postaţi un comentariu