Începe spectacolul! A 65-a ediție a Internaționalelor de atletism ale României se desfășoară pe Cluj Arena

La sfârșitul acestei săptămâni Cluj Arena va fi gazda cele de-a 65-a ediții a Campionatelor Internaționale de Atletism ale României. Aproximativ 150 de sportivi din țară și din străinătate vor lua startul în 18 probe. Din cauza restricțiilor impuse de situația generată de coronavirus ediția din acest an se va desfășura fără spectatori.

Pentru a cincea oară la Cluj-Napoca
Istoria Internaționalelor de atletism ale României începe în 1948, prima ediție fiind organizată la București pe Stadionul „Republicii”. De atunci și până azi evenimentul s-a desfășurat aproape regulat, excepție făcând anii 1959, 1964, 1965, 1966, 1973, 1974, 1975 și 1981. Desfășurarea ediției 2020 a fost pusă sub semnul întrebării, însă Federația Română de Atletism împreună cu Asociația Județeană de Atletism Cluj și Consiliul Județean Cluj și-au unit eforturile pentru organiza în cele mai bune condiții una dintre cele mai vechi reuniuni atletice continentale.

„Dorința federației este de a oferi atleților români posibilitatea să concureze chiar și în aceste condiții dificile și, de asemenea, să păstreze neîntrerupt șirul ultimelor ediții ale Campionatelor Internaționale ale României, competiție ajunsă anul acesta la ediția cu numărul 65”, spun organizatorii evenimentului.

Cluj-Napoca este pentru a cincea oară gazda Internaționalelor, fiind al doilea oraș al țării după numărul de ediții organizate, după București, cu 54. Mai mult, este al patrulea an la rând când Cluj Arena a fost aleasă gază a Internaționalelor de atletism ale României. De-a lungul anilor, la întreceri au luat parte atleți și atlete din 61 de țări, de pe toate continentele lumii.

Câteva repere istorice
Alegerea orașului de pe Someșul Mic drept gazdă a celor mai importante evenimente atletice organizate de FRA nu este deloc întâmplătoare, Clujul având o tradiție de aproape un secol și jumătate în atletism. În 1875, aici a apărut prima lucrare de specialitate, intitulată „Atletismul”, pentru ca în 1883, între Cluj și Florești (20 km), să se desfășoare cea dintâi întrecere de marș. Este de amintit că, după numai doi ani, mai precis în februarie 1885, se înființează primul club cu secție de atletism, an în care debutează și concursurile de sală.

O importantă filă din istoria atletismului s-a scris tot pe malurile Someșului Mic, în 22 iunie 1958 când, pe vechiul Stadion Orășenesc din Cluj, Iolanda Balaș a stabilit un record mondial la săritura în înălțime, fiind prima atletă din lume care a sărit peste ștacheta înălțată la 1,80 metri.

Clujul are și o atletă deținătoare a unui record național, Mihaela Botezan – 31:11,24 în proba de 10.000 metri, record stabilit în 2004, la Jocurile Olimpice de la Atena. Un alt atlet clujean aflat pe lista recordurilor naționale de seniori este Vasile Boboș, component al ștafetei României de 4×400 metri. Cu Boboș în componență ștafeta „Tricoloră” a alergat cele patru tururi de stadion în 3:04,23, record stabilit la Goteborg, în 2006.

Însă, de departe, una dintre cele mai importante figuri ale atletismului românesc este Vasile Bogdan. Universitarul clujean deține cel mai vechi record național din atletismul românesc – 7.843 puncte (cronometraj manual), în proba de decatlon, record stabilit în iunie 1975, într-o reuniune ce a avut loc la Paris.

O altă performanță uriașă a fost obținută de cadeta Andrea Miklos, ea fiind prima atletă clujeancă medaliată la un Campionat Mondial de seniori, bronz cu ștafeta de 4X400 metri plat, al Portland în SUA (2016). De altfel, Andreea Miklos este cea mai titrată sportivă din Cluj, în ultimii ani, în palmaresul ei regăsindu-se două medalii de aur de la Festivalul Olimpic al Tineretului European (2015) și CE de cadeți (2016), o medalie de argint cucerită în 2017 la CE de juniori din Italia sau bronzul de la Europenele de tineret de la Gavle din 2019.

Alte performanțe notabile ale atleților clujeni la Campionatele Mondiale de seniori în aer liber sunt cele două locuri 5, pe care s-au clasat Eva Zorgo Raduly, aruncarea suliței, în 1983 și Mihaela Botezan, la 10.000 metri, în 2001. Vasile Sărucan, Sanda Belgyan, Ion Moina, Maria Cioncan, Camelia Gal, sau Bianca Răzor sunt alte nume ale unor sportivi exponențiali pentru atletismul clujean.

Urmează Campionatul Balcanic. Europenele U20 așteaptă unda verde de la forul continental
Internaționalele României nu este singurul eveniment atletic de top găzduit de Cluj-Napoca. În perioada 19-20 septembrie, tot pe Cluj Arena, se vor desfășura întrecerile din cadrul Campionatului Balcanic de seniori. La fel ca și în cazul celorlalte evenimente sportive și în acest caz accesul publicului va fi din păcate interzis. Sportivii care vor cuceri medaliile de aur în probele de concurs vor fi recompensați cu câte 3.000 de euro. Balkan Athletics a precizat că va anunța în cel mai scurt timp detalii privind desfășurarea competiției.

De departe, cel mai important eveniment atletic pe care Cluj-Napoca l-ar putea organiza este Campionatul European U20 din 2023. Este pentru prima oară în istorie când Federația Română de Atletism și-a depus candidatura la organizarea unui Campionat European, fie el și de junior. Datorită pandemiei de coronavirus și a limitării libertății de mișcare World Athletics a anunțat că a amânat, până la toamnă, procesele de acordare a organizării evenimentelor din, inclusiv a CE U20 de la Cluj-Napoca.

Organizarea unui Campionat European de Atletism presupune o impresionantă desfășurare de forțe. Aproape 2.000 de sportivi și antrenori din 50 de țări participante și 500 de voluntari ar urma să ajungă la Cluj-Napoca în perioada desfășurării europenelor de juniori din 2023. Costurile organizării unei astfel de competiții se ridică la aproximativ un milion de euro.

Solicitarea FRA, cu privire la organizarea europenelor de juniori, este doar un preambul pentru organizarea unui campionat continental seniori. Președintele Florin Florea nu a ascuns faptul că își dorește ca România să organizeze un Campionat European de seniori, însă, o asemenea competiție ar necesita și construirea unui nou stadion de atletism, poate chiar la Cluj-Napoca.

Reamintim că România a mai găzduit până acum doar două competiții internaționale de atletism, dar nu de anvergura unui campionat de pistă. Campionatul European de 24 de ore de alergare care a avut loc în mai 2018, la Timișoara, și Campionatul Mondial de Alergare de 50 km, care s-a desfășurat în septembrie 2019, la Brașov.

Patrice Podină & Dan Bodea