Panemar, brandul de succes copt la foc mic

Foto: Dan Bodea

S-au rebranduit, s-au reinventat şi nu numai că au trecut cu bine peste criză, dar chiar au crescut şi au cunoscut succesul. Vorbim despre mai multe firme clujene care reprezintă un fel de „nou val” şi în ceea ce priveşte succesul economic al oraşului. Branduri ca Panemar, Plantextract, Cosmetic Plant, Carmangeria Moldovan sunt doar câteva dintre exemplele care demonstrează că o muncă susţinută, dublată de inovaţie, atenţia de a oferi produse şi servicii de calitate, dar şi apelul la specialişti sunt o reţetă care îţi asigură nu numai supravieţuirea pe o piaţă cu o concurenţă acerbă, ci şi un loc în inima clienţilor care te răsplătesc cu fidelitatea lor. Ce au în comun toate aceste afaceri menţionate? Faptul că au refuzat să rămână anchilozate în trecut şi că au venit mereu cu ceva nou. Şi au demonstrat că nu numai produsul contează, ci şi spaţiul în care îl vinzi, cum îl vinzi şi ce alte servicii oferi clienţilor care îţi trec pragul. Chiar dacă asta înseamnă inclusiv promovare online şi apelul la mult utilizata reţea de socializare facebook. Oamenii de afaceri care au pariat pe acest gen de relansare, de reinventare recunosc că totul e un mare risc şi se face cu investiţii şi muncă serioasă, dar şi că rezultatele se văd, iar satisfacţia oferită de clienţii mulţumiţi este imensă. Numai în acest fel afacerile pot merge mai departe în secolul XXI, dacă pui nevoile clientului pe primul loc. Şi acest lucru trebuie să se regăsească în magazinele care trebuie să fie medii „prietenoase” cu cumpărătorii, în produsele care trebuie să fie de calitate, să aducă mereu ceva nou, să folosească descoperirile ştiinţifice de ultimă oră, dar în acelaşi timp să păstreze din tradiţie.

Panemar, brandul de succes copt la foc mic

“Treaba multă şi bună se face fără prea multă reclamă”, consideră Nicolae Chiorean, directorul firmei Panemar, pe care l-am cunoscut într-o dimineaţă devreme la sediul de pe strada Târnavelor din Cluj. Cu o modestie destul de rar întâlnită în rândul managerilor de companii, Nicolae Chiorean a răspuns întrebărilor  noastre privind rebranduirea firmei, în pauza dintre discuţiile pe care le avea cu câţiva oameni veniţi la interviuri pentru angajare.

În 10 decembrie 2014 se vor împlini 20 de ani de când a ieşit prima pâine dintr-un cuptor Panemar, iar în 2013 s-au împlinit 20 de ani de la înfiinţarea firmei. „Nu vrem să facem o aniversare inedită, dar vom dori să marcăm momentul”, a mărturisit Nicolae Chiorean pentru Transilvania Reporter.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Încet, dar sigur

În vârstă de 57 de ani, de profesie energetician, proprietarul Panemar se declară „un tip de modă veche” care s-a adaptat cerinţelor pieţei pe parcusul celor 20 de ani de când se află în „familia” Panemar. Astăzi, peste 17 tone de produse de panificaţie şi patiserie ajung zilnic pe mesele clujenilor, lucru datorat în mare parte unui bun management al firmei. Evoluţia a fost una normală, lucrurile „s-au copt încet”, spune Nicolae Chiorean şi nu a făcut paşi mari încât să nu poată susţine dezvoltarea companiei. În urmă cu trei ani, firma Panemar s-a supus voit unui proces de rebranding în primul rând pentru că era nevoie de o schimbare. „Piaţa o impunea şi o cerea. Lumea ne spunea că avem produse bune, dar cu părere de rău ne spuneau şi că nu ştim să le vindem. Am primit, aşadar, un feedback din piaţă, dar erau şi discuţii la noi în companie vizavi de aspectul acesta. Am profitat de o conjunctură favorabilă. În familia noastră lărgită am avut oameni pentru rebranding şi designeri şi aşa s-au lansat şi ei. După Panemar au comenzi acum inclusiv în Italia şi în Marea Britanie. Avantajul a fost reciproc”, povesteşte Nicolae Chiorean.

IMG_9956

În căutarea brandului prietenos

Rebrandingul în cazul Panemar a apărut în 2011, cu primul magazin situat în Piaţa Mihai Viteazul, colţ cu Strada Croitorilor. Firma a apelat la serviciile unei companii din Ungaria specializate pe mobilier în domeniul morărit-panificaţie-patiserie. „Din fericire, am găsit meseriaşi mai buni în România şi lucrăm în prezent cu o firmă din Floreşti, cu oameni care înţeleg mesajul pe care dorim să îl transmitem şi dincolo de vitrina în care sunt puse produsele. Au înţeles că vitrina trebuie să fie atractivă chiar dacă este goală. Lucrăm cu oameni care colaborează cu oamenii noştri şi împreună văd în perspectivă”, a declarat proprietarul Panemar.  Brandul Panemar avea nevoie de un logo prietenos, altul decât moara, spicul şi sacul de făină şi astfel a fost redus la o mână şi un spic însoţite de motto-ul “pâine cu suflet”. „Când faci pâine, pentru ca un produs să aibă calitate, nu se poate să nu pui suflet. Este nevoie să lucrezi cu dragoste, dăruire şi pasiune dincolo de procesul tehnologic în sine. Am avut şi alte variante în alegerea motto-ului, dar am rămas la acesta, în special pentru că te trimite undeva în urmă, la începuturi. La noi oamenii care veneau să cumpere pâine erau mânaţi de ceva din interior. Aveau dorinţa să rămână lângă noi şi, anterior sloganului, ei simţeau că noi lucrăm cu suflet”, explică Nicolae Chiorean.

Beneficiile care au urmat rebranduirii au fost aprecierile pe toate palierele şi nu în ultimul rând clienţi noi, mai ales în rândul tinerilor. „Ca idee generală noi nu vrem să facem bani neapărat. Pentru noi profit nu înseamnă bani în primul rând, ci oameni. Angajaţii din firmă sunt oameni deosebiţi şi am vrut ca în această rebranduire să punem ceva din ceea ce sunt ei. Am vrut să fim deosebiţi printre atâtea firme care vând pâine şi fac patiserie, conştienţi de faptul că deosebirea aceasta va aduce un plus de valoare. Pe partea financiară a avut loc o creştere în condiţiile în care ne-am diversificat şi oferta”, declară Nicolae Chiorean. În 2013, cifra de afaceri a companiei era de 24.800.000 de lei, în timp ce în 2010, cifra de afaceri se situa la 17.000.000 lei.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

400 de angajaţi, 30 de magazine

Astfel, în magazinele Panemar a apărut colţul bistro, unde clienţii pot să opteze pentru sandwichuri Fresh, cafea sau răcoritoare. Cei mai mulţi clienţi vin însă pentru produsele de panificaţie şi patiserie: pâine ţărănească, franzelă, baghetă multicereale, minichifle cu susan, tarte, croissante, ştrudel, sau covrig bavarez, cozonaci, aperitive şi zeci de alte preparate.

În prezent, Panemar are în jur de 400 de angajaţi şi 30 de magazine cu tot cu cele cinci chioşcuri. „Nu ţinem neapărat să păstrăm chioşcurile, ci vrem să găsim în clădirile din apropiere locaţii mai adecvate. Chioşcurile sunt o soluţie de compromis, dar vom renunţa la ele”, a spus Nicolae Chiorean. Conceptul de rebranduire cu care au pornit în 2011 a fost modificat pe parcurs şi pentru un observator atent acest lucru este evident de la magazinul din Piaţa Mihai Viteazul, până la magazinul din Polus. „Acest concept va mai fi ajustat cu trecerea anilor. Cu toate acestea, dacă o persoană a intrat într-un magazin rebranduit în 2011 şi dacă aceeaşi persoană va intra în 2016, va şti că este Panemar. Nu ne-am dorit neapărat să ajungem într-un mall, dar este benefic din punct de vedere al imaginii. Ne-au chemat acolo şi au insistat să fim prezenţi pentru că doreau o alternativă pentru a echilibra zona. Am găsit condiţii mai acceptabile decât în alte mall-uri”, a spus proprietarul Panemar.

IMG_0193

Unul dintre cele cinci chioşcuri Panemar situat pe strada Observatorului/Foto: Dan Bodea

Cereri de franciză

Un secret al succesului brandului este şi alegerea ca în firmă să se lucreze cât mai puţin automatizat. „Ne bazăm mai mult pe un soi de lucru manual. Eu nu pot fără oameni şi nu ştiu ce aş face dacă aş fi nevoit să dau pe cineva afară la o restructurare a firmei. Lucrăm şi la retehnologizare, dar aceasta va presupune şi mărirea capacităţii de producţie şi implicit oamenii vor rămâne. Fiecare magazin are ceva particular, cu tot cu oamenii care lucrează în el”, precizează cu convingere Nicolae Chiorean. În prezent firma are peste 20 de cereri de franciză, 18 sau 20 numai în Bucureşti, dar şi solicitări venite din Constanţa, Oradea, Baia Mare, Craiova sau Iaşi. Deocamdată însă, proprietarul Panemar nu poate soluţiona cererile. „Există două soluţii la franciză: fie să dai produsele, fie să dai reţetele, ceea ce este riscant. Ne limităm deocamdată la judeţul Cluj. Va exista Panemar însă şi în judeţele limitrofe Clujului”, promite Nicolae Chioren.  Pentru viitorul firmei pe care o conduce, Nicolae Chiorean îşi doreşte ca aceasta să rămână constantă în relaţie cu clienţii şi în acelaşi timp să crească. „Mai este loc şi de calitate şi de cantitate pentru că piaţa cere”, spune el. Anul trecut, nu mai puţin de 800 de oameni s-au prezentat la Panemar pentru interviuri în vederea angajării.

„Denumirea Panemar vine de la Pâine-Mărăşti. La înfiinţarea firmei era altcineva administrator, eram şi eu aici şi nu ştiam ce nume să alegem. Până la urmă a spus cineva Pâine-Mărăşti şi acesta i-a rămas numele”, Nicolae Chiorean

 „Oamenii apreciază ceea ce faci dacă păstrezi calitatea produselor şi a serviciilor. Dincolo de activitatea noastră oarecum în subconştientul oamenilor se inoculează ideea că o anume firmă este una de încredere şi serioasă”, Nicolae Chiorean


Publicitate

2 Comentarii

  1. Andrei spune:

    In Grigorescu, Panemarul e intr-un loc prost plasat….nu e la indemana decat a unui f mic segment de populatie.

  2. DR. Amza spune:

    A FURAT PANEMARUL DE LA BISERICA SPERANTA:::::::A FOST MANA IN MANA CU TOTI HOTII DE LA POCAITI

Postaţi un comentariu