„Scumpim sau închidem”. Micii afacerişti din Satu Mare, speriați de noul forfetar

Micii întreprinzători nu văd cu ochi buni introducerea impozitului forfetar / Sursa foto: jurnaluldebuzau.ro

Proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului îngrijorează hotelierii, proprietarii de restaurante, cafenele şi service-uri auto. Patronii spun că sumele pe care vor ajunge să le plătească sunt enorme şi aproape sigur îi vor băga în faliment.

Micii întreprinzători din Satu Mare, speriaţi

Micii întreprinzători din Satu Mare nu văd cu ochi buni introducerea impozitului forfetar, care le va pune afacerile pe butuci. Dan Bruciu, proprietarul unui restaurant chinezesc crede că forfetarul este o idee foarte proastă și că, odată cu aplicarea acestuia, cei mai afectați vor fi tot clienții, pentru că patronii vor fi nevoiți să majoreze prețurile.

„Până acum plăteam doar impozit și nici așa nu era foarte roz situația. De la 1 ianuarie când va trebui aplicată măsura luată de Guvern va trebui să scot din buzunar mai bine de 10.000 lei anual. Mi se pare o aberație“, a declarat Dan Bruciu.

Şi sătmărenii care își desfășoară activitatea într-un salon de înfrumusețare sunt revoltaţi de noul impozit pentru că vor avea de plătit o sumă de bani în funcție de scaunele din salon.

„Nu e de bine ce se aude. Mă las de meserie dacă ideea se va concretiza“, spune o femeie din Satu Mare care-și câștigă existența dintr-o astfel de activitate.

Dacă majoritatea întreprinzătorilor nu au primit această veste tocmai bine, afaceristul Vasile Bud, proprietarul hotelurilor Dana I și Dana II nu pare să fie deranjat de această măsură.

„Cred că este o idee bună pentru că și până acum plăteam impozitul de 16% la stat. Acum vom plăti impozitul forfetar și nu cred că va fi o mare diferență“, a declarat Vasile Bud.

Cine şi cum plăteşte forfetarul

Potrivit proiectului de lege, cota standard de la care se porneşte este de 1.400 de lei. La aceasta se adaugă o serie de coeficienţi privind rangul localităţii, suprafaţa ocupată de firmă şi sezonalitatea activităţilor impozitate. Astfel că, formula de determinare a impozitului forfetar este k x (x+y x q) x z, unde k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei, x – o variabilă în funcţie de rangul localităţii, y – o variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z – un coeficient de sezonalitate, iar q – 0, 8 (unic).

Coeficientul de rang al localităţii (variabila x) are următoarele valori: Bucureşti Zona A = 16, Zona B = 15, Zona C = 14, Zona D = 12, 5. În cei 7 poli ( Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara), coeficientul este Zona A = 14, Zona B = 13, Zona C = 12, Zona D = 11. Pentru municipii, Guvernul propune o variabilă Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. În cazul oraşelor fără rang de municipiu se aplică un singur coeficient de rang, de valoare 2, similar celui din cazul staţiunilor. Pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0, 5.

Coeficientul de suprafaţă (variabila y) va fi: pentru 0-30 mp = 2; pentru 31-50 mp = 4; 51-70 mp = 6; 71-90 mp = 8; 91-120 mp = 10; 121-160 mp = 14; 161-200 mp = 16; 201-240 mp = 18; 241-300 mp = 20; peste 300 mp = 25.
Coeficientul de sezonalitate va fi de 0, 45 pentru Bucureşti şi cei 7 poli, de 0, 4 pentru municipii şi oraşe, 0, 35 pentru staţiuni şi 0, 15 pentru comune.

Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014. 

Postaţi un comentariu