Mușchii, lichenii și algele atentează la gloria Ostașului Român

În cei 50 de ani de existență ai Monumentului Ostașului Român din Carei, s-a realizat o singură intervenție de conservare. Aceasta, una superficială de altfel, a avut loc în 1984, adică acum aproape trei decenii. Prin urmare, vegetația specifică pietrei de calcar, precum mușchii lichenii și algele, au pătruns adânc în interiorul monumentului.

În momentul de față aspectul Monumentului Ostașului Român din Carei se apropie mai mult de imaginea statuilor din jungla amazoniană decât de cea a monumentelor din lumea civilizată. Principalul factor responsabil pentru această realitate este dezinteresul autoritorităților locale de-a lungul a cinci decenii. Lipsa oricărei îngrijiri a condus la o dezvoltare accelerată a micro-vegetației.

„Monumentul este alcătuit dintr-o serie de blocuri de calcar, fixate în jurul unei structuri de beton. Problemele principale sunt reprezentate de materialele cu care au fost chituite îmbinările dintre aceste blocuri. Din cauza trepidațiilor și a lipsei oricărei intervenții, acestea au crăpat, permițând apei să pătrundă în interior și să creeze astfel un mediu favorabil micro-vegetației”, ne-a declarat Radu Ardelean, coordonatorul echipei de restauratori ai Monumentului din Carei.

Pe lângă micro-vegetație, monumentul a fost afectat și de eroziunea vântului. Prin urmare, în primă fază, va fi necesară o intervenție cu substanțe bioacide, care să distrugă orice fel de organism aflat în interior. După acesta tratament va urma un altul, de hidrofobizare, care va împiedica pătrunderea apei în interior. Abia după aceste etape se va trece la curățarea suprafeței. Materialele folosite reprezintă ultimele descoperiri în domeniu, importate din Italia, iar costurile achiziționării lor sunt destul de însemnate.

Restauratori de la principalele muzee ale României

Întreaga suprafață asupra căreia trebuie aplicate tratamentele este de aproximativ 1350 de metri pătrați. În comparație cu lucrarea Poarta Sărutului, a lui Constantin Brâncuși, monumentul lui Vida Geza din Carei, are o dimensiune de trei ori mai mare. Pentru această lucrare va fi necesară o logistică aparte, atât materială cât și umană. Prin urmare, date fiind dimensiunile și complexitatea lucrărilor, reprezentanții Muzeului Județean Satu Mare au decis să coopteze în echipa de restauratori și specialiști de la alte muzee din țară. Prin urmare, pe lângă cei de la instituția muzeală sătmăreană, la restaurare vor participa specialiști din București, Suceava, Arad, Bistrița și de la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Pe lângă aceștia vor fi angajați și un număr de zece muncitori sezonieri.

„Există o regulă în restaurare care interzice readucerea unui monument la aspectul de nou, trebuie păstrată totuși o patină a timpului. Prin urmare, atunci când vor fi finalizate lucrările, Monumentul nu va avea aspectul de la momentul inaugurării însă se va apropia mult de acesta”, a adăugat coordonatorul echipei de restauratori.

Liviu Marta, directorul Muzeului Județean a dat asigurări că întreaga operațiune de restaurare va fi finalizată cel târziu până la data de 23 octombrie, cu două zile înainte de defilarea organizată cu ocazia Zilei Armatei Române.

Costuri de 30.000 de euro pentru un monument invizibil

Conform reprezentanților Muzeului Județean,   restaurarea Monumentului din Carei a devenit o prioritate abia după ce acesta a trecut în gestiunea Consiliului Județean.

„Conducerea Consiliului Județean a insistat ca monumentul să treacă în patrimoniul județului, pentru o perioadă de doi ani. Tot ei au alocat fondurile necesare restaurării, adică aproximativ 30.000 de euro. După ce lucrările vor fi finalizate monumentul va reintra în posesia Consiliului Local Carei”, spune Radu Ardelean, cel care deține totodată și funcția de director adjunct al Muzeului Județean.

Deși este amplasat în zona centrală a orașului, monumentul nu este vizibil decât de la o distanță de câțiva metri. Aceasta pentru că arhitectura parcului în care este amplasat monumentul nu permite o bună vizibilitate a acestuia.

„Monumentul va fi în sfârșit restaurat. Aceasta însă nu înseamnă mare lucru dacă el nu va putea fi văzut de oameni. Din cauza amplasării arbuștilor de tuia și mai ales a dimensiunii acestora este aproape imposibil de observat Monumentul Ostașului Român, decât din imediata apropiere. În mod normal ar trebui ca întreaga vegetație să nu depășească înălțimea de doi metri, așa cum a fost proiectat parcul inițial. Totodată monumentul ar trebui pus în valoare și pe timp de noapte, prin intermediul unei instalații de iluminat” a concluzionat coordonatorul echipei de restauratori. Menționăm că alături de castelul Karolyi, Monumentul Ostașului Român reprezintă cel mai cunoscut simbol al Careiului, un oraș al cărui primar, Eugen Kovacs, afirmă că este vizitat anual de 40.000 de turiști.

[stextbox id=”custom” caption=”Simbolul Careiului”]Monumentul Ostașului Român din Carei este opera sculptorului Vida Gheza și a arhitectului Anton Dâmboianu. Inaugurat în anul 1964, complexul monumental este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante: deschiderea frontală de 18 m, adâncimea de 5 m și înălțimea de 12 m. Acest însemn comemorativ se compune din cinci elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare, chipul unui ostaș și un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureșene. Pe acest obelisc este înscris următorul text: “Glorie ostașilor armatei romăne, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei”.[/stextbox]

Citeşte şi Ostașul Român din Carei stă să moară