Statul eutanasiază micile spitale private

eepurl.com

Medicii clujeni, pionieri în dezvoltarea sistemul privat de sănătate, vor cere daune Ministerului Sănătății dacă va fi aprobat proiectul de lege care le pune investițiile în pericol.

Proiectul respectiv stipulează faptul că spitalele pot face internări pentru mai mult de 12 ore dacă au cel puţin 20 de paturi, sub acest număr unităţile organizându-se în forma de spitalizare de zi cu durata maximă de 12 ore.

Această nouă reglementăre ar lovi în majoritatea spitalelor private clujene.

 Dacă statul a stimulat privatul, acum de ce îi dă în cap?”

Dacă proiectul de lege se va aproba 80% din spitalele private clujene vor dispărea este părerea medicului care a înfiinţat la Cluj un spital de chirurgie modern.

Chirurgul Vasile Vanea vorbeşte fără ocolişuri despre implicaţiile pe care le poate avea actul normativ amintit: „Ceea ce a fost bun şi a reuşit în ultimii ani să se dezvolte în sănătatea românească acum se decimează. 80% din clinicile private din Cluj o să dispară după ce toţi au făcut investiţii cu forţe proprii, prin împrumuturi. Şi-au adus clinicile la standardele cerute. Când oamenii au ajuns să respecte toate regulile impuse, statul vine şi le spune <<plecaţi, vă desfiinţăm!>>. Dacă statul a stimulat privatul, acum de ce îi dă în cap?”

Doar cu spitalizare de zi nu poate să funcționeze un spital de chirurgie, consideră și medicul anestezist Florentina Nălbaru: „Nu poţi să te descurci doar cu spitalizare de zi ca şi spital. La spitalizarea de zi sunt admişi doar pacienţi cu riscuri minore. Ca să faci chirurgie de zi, de nici 24 de ore, este imposibil. Nu există patologie pe care să o rezolvi în 24 de ore în aşa fel încât să-ţi faci planul”.

Medicul primar ATI Florentina Nălbaru care lucrează și în privat este conștientă că legea amintită ar putea-o afecta atât din punctul de vedere al activității profesionale, dar și financiar.

Anestezistul clujean consideră că ”sănătatea românească mergea pe drumul cel bun dacă se lucra corect, dacă tot ce se strângea ca taxă pentru Sănătate era adunat într-un fond care era utilizat pentru sănătate. Dar dacă suma este împărţită ca să acopere găuri negre şi se întoarce o sumă infimă în sistemul de sănătate este absolut imposibil să se acopere necesarul”.

Același medic recunoaște Apocalipsa din sănătate: ”Rămânem descoperiţi în Sănătate. Pe tineri nu-i poţi obliga să stea la un salar de 300 de euro şi să fie tot timpul vânaţi că fac greşeli, că iau şpagă. Este un stres permanent. Li se spune că nu sunt bani, că trebuie să se încadreze într-o anumită sumă, că dacă nu se încadrează, nu mai lucră şi astfel nu-și mai pot lua salariul”.

Afectate de reglementarea amintită ar fi nu numai spitalele private clujene, ci majoritatea spitalelor private din țară care au sub 10 paturi. 

O investiție de profil necesită fonduri foarte mari, de aceea pioneratul în privat o reprezintă unitățile spitalicești mai mici.

„În ţară, majoritatea spitalele private au până în 10 paturi. Au rulaj de cinci-şase paturi de două ori pe săptămână şi astfel cu un preţ acceptabil al serviciilor se poate întreţine şi clinica. Un rulaj de 20 de paturi o dată pe săptămâna sau de două ori ar însemna costuri enorme, personal dublu sau triplu, costuri legate de întreţinere de materialele medicale etc. Cei care ar trebui să hotărască sunt pacienţii şi nu ministerul Sănătăţii. Ministerul ar trebui să lase concurenţa liberă, nu să vină să impună. Pacienţii să aleagă serviciile pe care le doresc, mai ales că sistemul privat funcţionează” este opinia chirurgului clujean.

Acest lucru se întâmplă în toate țările civilizate. Medicul Florentina Nălbaru a lucrat și în sistemul privat din străinătate: ”Dincolo, pacientului i se respectă dreptul de a alege medicul pe care-l dorește. Pacienții pe lângă asigurările de sănătate de stat, au și asigurări private. Majoritatea acelora care au asigurări de stat, au şi asigurări suplimentare ca să fie acoperiţi în cazul unei probleme majore. La noi însă nu ai unde să-ți faci asemenea asigurări”.

”Facem praf ceea ce s-a construit până acum”

În condiţiile în care oriunde în lume oamenii care doresc să investească în sănătate sunt bineveniţi în România este întocmai pe dos. „Nu ştiu ce se vrea. Mi se pare aberant. În toată lumea, sunt aşteptaţi oameni care să facă ceva privat, să mai degreveze statul de nişte cheltuieli”, spune cu nedumerire medicul Vasile Vanea.

Acesta afirmă că se iau măsuri care nu sunt în favoarea bolnavilor şi a oamenilor care îşi caută în România o rezolvare a problemelor medicale: „Nu o să poată pleca toţi pacienții dincolo să plătească zeci de mii de euro. La un spital privat se pune cu 10% mai mult decăt dă şpagă la stat şi cât să supravieţuiască şi spitalul. În situaţia asta ce faci ca stat? 10% dintre români au plecat afară, dar 90% sunt în România, îi pui să moară? La stat nu pot să se trateze din cauza lipsurilor din spitale, la privat pentru că statul îi pune beţe-n roate. Şi atunci facem praf ceea ce s-a construit până acum. „Ce vrea de fapt ministerul? Vrea să omoare poporul ăsta, să-l termine”, se întreabă, cu amărăciune, chirurgul clujean.

Totodată, de la Cluj, introducerea ”regimului privat” în spitalele de stat nu este văzută nici pe departe ca o rezolvare a problemelor pacienților: ”În sistemul de stat, pacienţilor nu li se oferă nimic, ba mai mult, în aceeaşi situaţie, cu aceleaşi dotări, cu acelaşi personal, cu aceleaşi substanţe dizinfectante proaste, sunt puşi să şi plătească. Statul nu este în stare să susţină sistemul sanitar. Nici nu investeşte, nici nu lasă să investească alții”, conchide chirurgul Vasile Vanea.

Dr. Vasile Vanea

Dr. Vasile Vanea

Criticaţi proiectul de lege care distruge spitalele private mici ”

Reprezentanții Spitalului Vanimed și-au exprimat nemulțumirea față de noua lege care se pregătește într-un e-mail trimis ministerului Sănătăţii.

Însă au trecut două săptămâni şi nu au primit nici un răspuns.

Dacă legea va fi aprobată investitorii din sănătate vor cere plata daunelor produse. ”Cine va recupera toate daunele provocate? Toţi investitorii vor cere nişte daune de vreme ce statul a aprobat funcţionarea spitalelor. Fiecare a făcut un efort financiar, a dotat spitalele aşa cum le-a cerut ministerul Sănătăţii ca apoi să afle că dacă nu dispun de 20 de paturi trebuie să închidă. Să stimuleze investitorii să aibă 20 de paturi că vor susţine 30. Dar din păcate, statul nu face decât să ne ia banii și schimbă regulile pe alte criterii deoarece are câţiva care vor să domine sistemul sanitar”, spune dr. Vanea.

Inițiativa ministerului Sănătății este criticată și de alți investitori clujeni.

Medicul de chirurgie plastică, Toma Mugea, a trimis o scrisoare deschisă ministrului Nicolăescu în care îi arată că este ilegal să se impună numărul de 20 de paturi.

Investitorul clujean Simona Sînmărghiţan care a investit peste un miliona de euro în construirea unui spital cu o capacitate mai mică, sub 10 paturi, a lansat chiar o campanie împotriva demersului ministerului Sănătăţii. “Criticaţi acest proiect de lege care distruge spitalele private mici cu servicii exemplare”, se arată pe pagina de faceebok “Celule Stem Cluj”.

Cum a înțeles statul turc să sprijine spitalele private­?

Turcia a ajuns să aibă peste 500 de spitale private în prezent, după zece ani în care s-a derulat un plan ce avea ca obiect, printre altele, extinderea secto­rului privat.

În cadrul acestui plan, în 2007 statul a decis să deconteze servicii de sănătate în spitalele de stat, ceea ce a reprezentat un stimulent puternic pentru investitorii privaţi. De asemenea, în intervalul 1996 – 2000, guvernul turc a acordat subvenţii pentru construcţia de spitale private.

Numărul pacienţilor din spitalele private a crescut de la 1, 2 milioane în 2006 la 2, 7 milioane în 2010, potrivit datelor Acibadem (cel mai extins operator privat), în timp ce populaţia acoperită de asigurări private s-a majorat de la 1, 28 de milioane în 2008 la 2, 28 milioane în 2011.

La nivelul acestui an, veniturile publice din domeniul sănătăţii sunt estimate la 56% din total, în timp ce în 2010 erau de aproape 60%. Până în 2016, sectorul public va rămâne cu numai 52% din venituri. O parte din această dezvoltare s-a realizat şi prin atragerea de medici din sistemul public în cel privat prin oferirea unui procent din încasările realizate. De asemenea, o parte dintre medici sunt colaboratori, astfel că pot lucra atât în sistemul de stat, cât şi în cel privat.

„Sistemul privat de sănătate în România s-a dezvoltat greu, cu frâne, dar totuşi prin voinţa oamenilor s-au făcut eforturi mari şi s-a pornit un sistem privat la nişte standarde ridicate. Oriunde veţi merge la un privat condiţiile sunt altele decât în spitalele de stat, începând de la hrană până la aparatură de ultima generaţie”, Vasile Vanea, medic primar chirurgie generală şi urologi

Postaţi un comentariu