Thomas Alva Edison –  cel mai prolific inventator

Thomas Alva Edison, inventator şi cercetător american în domeniul electricităţii. A realizat telegraful, fonograful şi microtelefonul, lampa cu incandescenţă etc.

11 februarie 1847 este data naşterii lui Thomas Alva Edison, inventator şi cercetător american, care a brevetat în timpul vieţii sale nu mai puţin 1093 de invenţii. Edison a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune (1877), fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent. Sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (în 1882, la New York). Iar printre cele mai trăsnite idei ale sale se numără realizarea de mobilă, frigidere şi chiar piane, folosind un ciment special, inventat de el.

În cinstea lui Edison, poreclit “Vrăjitorul din Menlo Park”, data de 11 februarie a fost declarată “Ziua Inventatorilor Americani”.

Şcolit acasă

Thomas Alva Edison s-a născut pe 11 februarie 1847 în Milan, un sătuc din statul Ohio. A fost al şaptelea şi ultimul copil al lui Samuel Ogdsen Edison şi Nancy Matthews Elliot; trei dintre fraţii săi au murit înainte de a atinge vârsta maturităţii, iar micul Al, cum era numit de părinţi, a avut şi el, la rândul său, probleme de sănătate.

Edison la 12 ani

La vârsta de şapte ani, după ce întreaga familie s-a mutat în Port Huron (Michigan), micul Edison a început să meargă la şcoală. A rezistat doar 3 luni în sistem… învăţătorul s-a plâns mamei că micul elev este neatent, absent, chiar mediocru. Fostă profesoară, doamna Edison l-a retras de la şcoală şi s-a ocupat singură de educaţia lui. Nu doar că l-a învăţat să scrie şi să citească, dar l-a învăţat şi să fie curios, i-a încurajat pasiunea pentru descoperiri şi experimente, i-a arătat că se poate perfecţiona singur. Ca rezultat, Edison a fost toată viaţa un autodidact, bazându-se mereu pe forţele şi cunoştinţele proprii.

Una dintre poveştile (neconfirmate) care circulă în legătură cu acest capitol din viaţa lui Edison spune că micul elev a venit acasă de la şcoală cu un bileţel pentru mama lui, de la dascălul său. I-a dat bileţelul mamei, iar aceasta i l-a citit şi lui, cu lacrimi în ochi: “Fiul dumneavoastră este un geniu. Şcoala noastră este prea măruntă pentru el şi nu are suficienţi profesori care să-l înveţe. Vă rog, ocupaţi-vă dumneavoastră de el”. Peste mulţi ani, după moartea mamei, Thomas Edison a căutat printre lucrurile ei şi a găsit bileţelul. Astfel, a aflat că, de fapt, profesorii îl considerau “retardat” şi îi scriau mamei să nu îl mai aducă la şcoală, pentru că nu poate învăţa nimic.

Când Edison a împlinit 9 ani, mama i-a făcut cadou un laborator de chimie în miniatură şi un manual de experimente distractive – pe care le-a şi încercat, în numai două săptămâni. Şi-a instalat un prim laborator în pivniţa casei, unde petrecea ore întregi, iar din banii de buzunar îşi achiziţiona substanţele necesare experimentelor. Se spune că, pentru a fi sigur că nimeni din casă nu se va atinge de sticluţele lui, scria pe fiecare „Otravă”.

“Mama a fost cea care m-a format. Avea foarte multă încredere în mine, iar eu simţeam că nu trebuie sub niciun chip să o dezamăgesc”, îşi amintea Edison peste ani.

Începuturile

La 12 ani, Edison a obţinut prima sa slujbă, ca vânzător de ziare şi dulciuri în trenul care circula pe ruta Port Huron – Detroit. Se spune că aici au început şi problemele sale cu auzul: neoprindu-se niciodată din experimentele sale, ar fi dat foc unei banchete dintr-un vagon, iar conductorul, furios, l-a lovit foarte tare peste ureche. Pe de altă parte, se pare că, dincolo de acest incident, a existat o predispoziţie genetică pentru surzenie în familia Edison, întrucât atât tatăl lui, cât şi unul dintre fraţi au avut grave probleme cu auzul. Până la urmă, faptul că nu auzea mai nimic nu l-a deranjat deloc pe Thomas Alva, care spunea chiar că acesta este un avantaj, întrucât astfel se poate concentra mai bine asupra experimentelor sale. Ba mai mult, când a ajuns la vârsta adultă şi exista posibilitatea să fie operat pentru a-şi recăpăta auzul, Edison a refuzat, pentru că nu voia să trăiască “într-o lume de două ori mai zgomotoasă”.

În vagonul de bagaje din trenul în care lucra, Edison şi-a construit o mini-tipografie, la care tipărea un ziar scris şi editat tot de el. Ziarul respectiv, Grand Trunk Herald, a fost prima publicaţie tipărită şi vândută în tren. În aceeaşi perioadă, Edison a salvat un copil de 3 ani, aflat în pericol de a fi călcat de un tren. Drept mulţumire, tatăl copilului, şeful unei gări, l-a învăţat pe Edison să lucreze cu telegraful, astfel că în următorii cinci ani a lucrat în diverse oraşe şi companii pe postul de operator de telegraf. În tot acest timp, el şi-a continuat experimentele, reuşind să cunoască şi să înţeleagă tot mai bine electricitatea.

Mai târziu, Edison a devenit operator de telegraf pentru Western Union, lucrând în serviciul de noapte, pentru ca ziua să se poată dedica muncii sale. Şi aici a avut parte de incidente: într-o noapte a vărsat acid sulfuric pe biroul patronului, motiv pentru care a doua zi a fost concediat.

Thomas Edison a fost desemnat cel mai mare inventator din istoria Statelor Unite, în urma unui sondaj realizat de prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT). Steve Jobs ocupă poziţia a doua, iar Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului fix, se află pe poziţia a treia.

Primele invenţii

În 1869, la doar 22 de ani, Edison a realizat prima invenţie “oficială”, un dispozitiv automat de vot, care ar fi uşurat mult activitatea legislativă. Senatorii din Congresul american n-au fost însă prea impresionaţi – unul dintre ei ar fi spus chiar că „dacă există vreo invenţie pe lumea asta pe care n-o vrem, atunci cu siguranţă asta este”. Maşina de vot a lui Edison n-a fost utilizată niciodată, dar pentru ea şi-a obţinut primul brevet de invenţii.

Prima sa realizare notabilă a fost un sistem de tipărire a mesajelor primite prin telegraf. Aceste aparate existau şi înainte de acea vreme, însă majoritatea nu erau foarte practice, având lipsuri serioase la diverse capitole. Invenţia lui Edison, care pe atunci avea 22 de ani, i-a impresionat pe conducătorii companiei The Gold and Stock Telegrahp Company, suficient cât să-i ofere tânărului inventator 40.000 de dolari, în schimbul drepturilor asupra acesteia.

Thomas Edison (1847-1931)

După ce a primit aceşti bani, Thomas a încetat să mai lucreze ca operator de telegraf şi a putut să îşi concentreze întreaga energie asupra cercetărilor şi experimentelor sale. Şi-a înfiinţat propria companie în Newark (New Jersey), unde şi-a continuat cercetările şi invenţiile; a reuşit, de asemenea, să aducă îmbunătăţiri substanţiale unor invenţii deja existente. Spre exemplu, în cazul telefonului lui Alexander Graham Bell, Edison a făcut ca vocea să poată fi transmisă la un volum mai mare şi la o calitate mult superioară. În plus, în aceeaşi perioadă, el a inventat fonograful, un aparat capabil să înregistreze şi să reproducă mecanic sunete.

Cea mai cunoscută invenţie

Începând cu anul 1878, Edison a început să lucreze intens la un concept de iluminare electrică, un sistem care să poate fi folosit la scară largă.

Primele becuri începuseră să apară încă de la începutul secolului 19, în variante create de diverşi oameni de ştiinţă. Totuşi, fiecare variantă avea neajunsuri: fie durata de viaţă era mult prea scurtă, fie producerea lor necesita cheltuieli exagerate, fie aveau un consum de curent electric mult prea mare. Printre cei care încercaseră să inventeze un bec de larg consum înaintea lui Edison se numără şi Alessandro Volta, inventatorul bateriei, cel care a dat numele unităţii de măsură a tensiunii electrice, voltul.

Dacă forma pe care avea să o aibă becul şi materialul din care era construit balonul (sticlă) erau stabilite, Edison voia să afle care este cea mai bună opţiune pentru materialul din care va crea filamentul. După o serie lungă de experimente, cel mai potrivit s-a dovedit a fi carbonul.

Primul test al utilităţii şi al modului de funcţionare al unui bec a avut loc pe 22 octombrie 1879; iar becul lui Edison a luminat timp de 13 ore şi jumătate, durată care poate părea foarte mică în contextul actual, dar care însemna enorm la acea vreme.

Peste doar câteva luni, tot Edison a fost cel care a venit cu o nouă idee genială, de îmbunătăţire: a folosit pentru fabricarea filamentului bambus carbonizat, iar noile sale becuri puteau deja atinge durate de viaţă de peste 1.200 de ore. Prima demonstraţie publică a avut loc în ultima zi a anului 1879 şi s-a bucurat de un real succes.

Inventatorul le-a promis tuturor celor prezenţi că va continua cercetările în domeniu şi va aduce îmbunătăţiri substanţiale: “Vom face electricitatea atât de ieftină încât numai cei bogaţi vor mai aprinde lumânări!”, a spus el.

Thomas Alva Edison – cel mai prolific inventator

Becuri şi fonografe

Pentru a se ţine de promisiune, inventatorul a înfiinţat The Edison Electric Light Co. În 1882, el s-a mutat la New York şi a creat un sistem prin care publicul larg să poată beneficia de iluminare electrică. Succesul său a fost răsunător, astfel că peste numai un an a ajuns să asigure curentul necesar pentru peste 10.000 de lămpi.

Până la urmă, Edison şi-a creat un adevărat imperiu comercial în domeniul electricităţii, care cuprindea o suită de companii care produceau şi operau toate aparaturile necesare iluminării. Aşadar, a fost nu doar un om de ştiinţă şi un inventator remarcabil, dar şi un antreprenor abil.

În 1887, Edison a început să se ocupe de fonografe, încercând să îmbunătăţească aparatul pe care tot el îl inventase cu zece ani înainte şi care înregistrase între timp progrese semnificative.

În 1896 a înfiinţat National Phonograph Co., o companie care îşi propunea să vândă fonografe pentru divertismentul publicului. Afacerea a stat în picioare timp de mai bine de 30 ani, până când popularitatea din ce în ce mai mare a radioului a făcut ca aparatele pe care le vindea Edison să devină aproape inutile.

În paralel cu munca depusă în scopul îmbunătăţirii fonografului, el a lucrat, după propriile sale cuvinte, “la un instrument care face pentru ochi ceea ce face fonograful pentru ureche”.

Primul bec folosit cu succes de Edison în demonstraţia din Menlo Park, în decembrie 1879.

Familia

Thomas Edison s-a căsătorit în ziua de Crăciun a anului 1871, cu o fată de 16 ani, pe nume Mary Stilwell, pe care o cunoscuse cu doar două luni înainte. Au avut împreună trei copii: Marion Estelle Edison (1873–1965), Thomas Alva Edison Jr. (1876–1935), William Leslie Edison (1878–1937). Pe primii doi i-a poreclit “Punct” (Dot ) şi “Liniuţă” (Dash ), ca semn al preocupărilor sale în domeniul codului Morse.

Mary Edison a murit la numai 29 de ani, din cauze necunoscute. În 1886, la doi ani după moartea acesteia, Edison s-a recăsătorit. El avea 39 de ani, iar aleasa lui, Mina Miller, doar 20. Tatăl fetei, Lewis Miller, era şi el inventator.

Şi cu Mina, Thomas Edison a avut tot trei copii: Madeleine Edison (1888–1979), Charles Edison (1890–1969) – cel care avea să îi preia afacerile – şi Theodore Miller Edison (1898–1992), care a devenit şi el inventator, deţinând peste 80 de patente.

Mina Miller

Thomas Edison a murit din cauza complicaţiilor generate de diabet pe 18 octombrie 1931. Se spune că ultima sa răsuflare se află într-o eprubetă, la muzeul Henry Ford. Fondatorul celebrei companii auto l-ar fi convins pe Charles, fiul lui Edison, să ia o mostră din aerul camerei în care se afla inventatorul, în ceasul morţii sale.

 

”Cele trei lucruri esenţiale pentru a înfăptui ceva care să merite osteneală sunt munca stăruitoare, perseverenţa şi bunul simţ.” – Thomas Edison

Repere. Cele mai importante invenţii

1872 : Inventează şi experimentează sistemul telegrafic duplex prin care se transmit simultan, pe acelaşi fir, două telegrame în sensuri contrare.

1877: Inventează fonograful, primul aparat de înregistrat sunete şi totodată de redare a lor.

1878: perfecţionează telefonul lui Alexander Graham Bell şi, folosind microfonul inventat de Hughes, brevetează telefonul cu bobină de inducţie şi microfon cu cărbune, căruia îi adaugă apoi soneria electrică de apel.
1879: inventează becul cu incandescenţă. iar în anul 1880 realizează prima distribuţie de energie electrică instalând o centrală electrică pe pachebotul transatlantic „Columbia”, prima navă iluminată electric.

1880: propune un proiect pentru folosirea tracţiunii electrice pe calea ferată.

4 septembrie 1882: Punea în funcţiune, la New York, prima centrală electrică ce alimenta clădirile unui oraş.

1883: descoperă efectul care îi poartă numele, efectul Edison, care se referă la emisia de electroni de către metalele încălzite, cunoscut ca fenomenul de emisie termoelectrică. Fenomenul a fost studiat şi dezvoltat ulterior de fizicianul John Ambrose Fleming, punându-se astfel bazele electronicii .

1892: inventează un aparat de luat vederi pentru obiecte sau oameni în mişcare, care folosea o bandă de celuloid de 35 mm cu perforaţii pe margine. Primele încercari, efectuate în laborator, au fost executate cu ritmul de 15 imagini pe secundă, care pe moment nu au dat rezultate satisfăcătoare.

1894: inventează kinetoscopul, primul aparat care putea reda imagini în mişcare, cu o frecvenţă de 46 de imagini pe secundă, dar acest aparat nu permitea decât vizionarea filmului decât de o singură persoană. Aparatul folosea benzi de film perforate pe margini, unde imaginile luminate prin transparenţă puteau fi urmărite printr-o lentilă. Primul „spectacol” public a avut loc într-o sală de pe Broadway, după care aparatul a fost construit în serie şi comercializat.

1912: realizează un prototip de cinematograf sonor, combinând cinematograful propriu-zis cu fonograful. Rezultatele au fost mai mult spectaculoase decât satisfăcătoare.

1914: perfecţionează acumulatorul alcalin cu plăci de fier şi de nichel introduse în soluţie apoasă de hidroxid de potasiu sau de sodiu ca electrolit, inventat de germanul Jungner în 1901.

Laboratorul din Menlo Park


Publicitate

Postaţi un comentariu