Și pietrele ar urla

Ruxandra Hurezean, jurnalist

Traversăm cu greu ororile acestor zile. De aproape o săptămână nu ne mai putem gândi la altceva. Alexandra, disperarea și moartea ei sub bâlbele instituțiilor incapabile, ne-au răvășit profund. Dacă până acum, desi nemulțumiți de multe, ne consolam cu faptul că nu trăim periculos ca în alte părți de lume, acum nu mai avem nici această minimă iluzie. Trăim periculos și mai grav, pe cont propriu. Instituțiile care ar trebui să ne apere au ajuns la un grad de incompetență și abrutizare înspăimântătoare. Dacă ne uităm în jurul nostru, vedem că și altii au trecut prin momente de groază, care au zguduit statele, instituțiile, au trezit națiunile. Și că important este ce faci după ce te trezești.

Dacă, la noi, consecințele se vor rezuma la demisii, nu vom avea altceva decât ce avem și acum. Trebuie, e absolută nevoie, de un plan de restructurare profundă a întregului sistem. Trebuie făcut un plan de lucru, aduse echipe cu experiențe similare din afară, trebuie schimbat totul.

În Serbia, după ce Tijana, o tânără de 15 ani a fost răpită, violate și ucisă în anul 2014 s-a schimbat Codul Penal. Legea adoptată după acest caz care a generat un val de revoltă în rândul sârbilor prevede acum închisoare pe viaţă, fără drept de eliberare condiţionată, pentru violarea şi uciderea minorilor. Iniţial, o persoană care comitea astfel de infracţiuni putea fi condamnată la închisoare pentru o perioadă de 30-40 de ani. Amendamentul la Codul Penal a fost numit Legea Tijana, în memoria Tijanei Juric.

În Belgia, în urmă cu mai mult de 20 de ani, un scandal de pedofilie zguduia nu numai o țară, ci întreaga lume: îngrozitoarea afacere Dutroux. Belgianul a sechestrat și abuzat copii, cu ajutorul unor complici. Cazul său a dezvăluit că poliția fusese o verigă slabă. În cele din urmă, instituția din Belgia a fost reformată din temelii. A fost demis un judecător de instrucție, iar ministrul justiției, ministrul de interne și șeful poliției au demisionat. Guvernul belgian a decis să facă o reformă a serviciilor de poliție. În 1998, cele opt partide politice ale țării au ajuns la un acord în acest sens și noul serviciu de poliție ia naștere la sfârșitul anului.

În Irlanda, pe 26 iunie 1996, a fost ucisă o ziaristă care făcea anchete despre traficanții de droguri din Dublin. Cel mai temut adversar al baronilor drogurilor acolo nu era poliția, ci o ziaristă pe nume Veronica Guerin. Asasinarea brutală a Veronicăi i-a forţat pe politicieni să înăsprească legile împotriva drogurilor. S-au dat puteri mai mari poliţiei şi s-a creat un nou organism de luptă împotriva traficului de droguri, „Criminal Assets Bureau”.

„Groaznicele crime de la Caracal”, spune Theodor Paleologu, „au stârnit, pe bună dreptate, o imensă furie, care se manifestă haotic, fiecare trăgând la răspundere pe cine are el boală: Dragnea, Iohannis, Soros, Sfântul Pavel, creștinismul, mentalitatea patriarhală, feminismul, familia tradițională, capitalismul, socialismul, internetul etc. Să-mi fie, așadar, permis, vă rog, să vin și eu la ideea mea fixă: totul vine de la educație, educația e singura soluție, educația e alfa și omega”. Mai putem o vreme să găsim cauze și vinovați, să vorbim despre ele. Suntem îndreptățiți
Dar, după ce o să plângem destul, trebuie să ne adunăm și să tragem linie. Acest stat trebuie reformat din temelii. Poate așa cum au făcut-o georgienii cu vreo 20 de ani în urmă când au dat afară toți polițiștii, au înlocuit poliția cu armata pentru câteva luni și între timp au angajat oameni noi prin examinări severe.

Postaţi un comentariu