Omul, un apendice al cardului!

Mă tot minunez cât de fariseu, de prăpădit, de fals e omul. Şi, paradoxal, în acelaşi timp, măreţ şi cuceritor… Iată, avem internetul, o descoperire uriaşă, unde găseşti tot ce vrei şi ce nu vrei, ce există şi ce nu există în univers. Dar, orice descoperire a căzut în mâna omului, care păcătuieşte mereu de la măr + Eva încoace, devine o armă necruțătoare împotriva civilizaţiei, liniştii şi siguranţei sale. Dacă americanii controlează lumea prin internet, convorbirile dintre şefi de state, guverne sau comandanţi de armate până la terorişti presupuşi a fi, gestul e unul modern, elegant, demn şi corect. Faptul poate fi pus Prolog la Drepturile Fundamentale ale Omului. Dacă un haker intră pe site-ul CIA, al FBI sau Pentagonului e un fapt barbar, reprobabil şi degrabă condamnabil. De ce? De ce dubla măsură? Simplu: ce-i permis boului, nu-i permis şi viţelului!

Mai nou, tehnica modernă a mai descoperit o… minune: CARDUL! El e motor al vieţii, izvor de înţelepciune, mod de supunere a omului. A omului devenit, subit, fără să observe, un apendice insignifiant al cardului, o anexă a lui, un prizonier al lui. Un biet căţel în lesa lui! Un specialist în domeniu ne spunea, serile trecute, pe micile ecrane, că acest CARD va rezolva toate problemele de sănătate; că nu vor mai fi iregularităţi, furturi de bani, birocraţie, că totul va fi bine şi frumos. Eu unul nu cred această bazaconie. Până şi copii vor fi mai mânioşi şi mai revoltaţi. Dacă internetul se bagă în sufletul omului şi-l spionează, cum va fi cardul?! Cum îl văd eu?!

Dimineaţa, vrei să spui o rugăciune, apelezi la card şi el te va ajuta s-o spui, chiar de n-o ştii!

Elevul sau studentul va avea două carduri, unul pentru note bune, altul pentru cele rele!

Cardul de sănătate va fi cel mai util. El va desfiinţa medicul de familie şi spitalele, aflate deja pe această cale fără întoarcere. Te dor mătricile, pui cardul şi gata durerea; creşte tensiunea, pui cardul pe inimă şi ea scade instantaneu; ai febră, guturai, cardul ajută; eşti constipat, cardul e peste toate laxativele; eşti gras, cardul te slăbeşte… Ce mai, leac universal…

Te duci să te spovedeşti la preot, la biserică, şi-i dai cardul. Pe el sunt înregistrate toate păcatele de voie sau fără voie. Profită şi Cel de Sus de card, că nu mai are el atâta grijă. Preotul îţi cere, tot pe card, canonul, iar tu nu poţi ascunde niciun păcat, fie el cât de mic.

Vrei un loc eligibil la alegeri pe lista unui partid, duci cardul (încărcat!) şi-l goleşti acolo, iar prostimea te alege. Cardul politic e cel mai plin de câştig! Democraţia cardului să trăiască!

Vrei să nu te lovească trenul la barieră, scoţi cardul şi trenul te apără şi o ia prin păpuşoi.

Gigel se va juca cu Mihăiţă, doar dacă ultimul are card.

Războaiele le vor câştiga, ca şi până acum, cei cu carduri şi cu aviaţie mai bună.

Te atacă maidanezii, le arăţi cardul şi ei vor fugi ca ăla de tămâie.

Seara, în pat, vrei să faci sex, dar soţia ta te va întreba: „Ai card?”, „Am!”, „E încărcat?!”, „Eu cred că da!”. Mare minune şi cardul.

Există card pentru plecare în concediu în ţară, străinătate sau eternitate. Cel mai frumos concediu e ultimul.

De teama internetului şi cardurilor, Putin primeşte, ca pe vremea lui Stalin, informaţiile ultra-secrete doar bătute la maşina de scris. Nimic pe internet sau card. Să ne luăm şi noi maşini de scris. Până nu e prea târziu.

Ce frumoasă va fi lumea. Păcat că nu toţi vom ajunge s-o vedem în plenara ei măreţie şi frumuseţe. Unii au noroc. Căci în tot răul e şi un bine. Cumpăr card pentru Judecata de Apoi! Ofer preţ bun!