Uniunea Europeană: noii lideri, noile provocări

Ursula von der Leyen și Charles Michel, privind Bruxelles-ul de sus | Foto: (c) UE 2019

Duminică, 1 decembrie, s-a încheiat o eră. Doi veterani ai afacerilor europene au făcut un pas în spate, la finalul unor mandate cel puțin onorabile: președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cel al Consiliului European, Donald Tusk. Luxemburghezul va lua cel puțin o pauză de la funcțiile publice, în vreme ce polonezul a fost ales într-un important rol secundar, cel de președinte al Partidului Popular European, care (încă) este cea mai importantă familie europeană. Locul celor doi a fost luat de germana Ursula von der Leyen, în fruntea Comisiei și de belgianul francofon Charles Michel, în fruntea Consiliului. Rolul primeia este să asigure funcționarea de zi cu zi a Uniunii, la fel ca un premier al unui stat membru, iar a celui de-al doilea este de a coordona și organiza agenda forului suprem de decizie al Uniunii, reprezentat de adunarea celor 28 de președinți sau premieri ai statelor membre. Materialul este realizat pe baza traducerilor realizate de Agerpres.

Ursula von der Leyen

De profesie medic, Ursula von der Leyen era văzută ca o posibilă succesoare a cancelarului german Angela Merkel, în guvernul căreia a deținut între anii 2005 și 2009 portofoliul Familiei, Vârstnicilor, Femeilor și Tineretului, apoi pe cel al Muncii și Afacerilor Sociale între 2009 și 2013 și în final portofoliul Apărării între 2013 și 2019, fiind de asemenea prima femeie ministru german al apărării, scrie agenția EFE într-o prezentare a profilului ei, citată de Agerpres.

Numirea sa ca președinte al Comisiei Europene a fost o surpriză. Ea nu s-a regăsit inițial printre posibilele propuneri ale liderilor europeni, apărând abia în urma impasului la care s-a ajuns după ce țările grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia) și Italia au respins propunerea numirii în acest post a socialistului olandez Frans Timmermans.

Ulterior, votul de acceptare a ei în Parlamentul European (PE) a fost printre cele mai strânse din ultimele decenii, Ursula von der Leyen primind numai nouă voturi peste majoritatea absolută, semn al fragmentării noului legislativ european. A obţinut în schimb o majoritate mai consistentă la votul din PE pentru învestirea întregii Comisii.

Unul din lucrurile care au atras cel mai mult atenția asupra noii preşedinte a CE este decizia ei de a locui într-o mică încăpere de 25 de metri pătraţi lângă biroul său din sediul principal al Comisiei, clădirea Berlaymont din Bruxelles. Domiciliul său principal rămâne orașul german Hanovra, unde se află şi soţul ei. Cei doi au șapte copii.
Născută la Bruxelles în anul 1958, Ursula von der Leyen a trăit în Belgia până la vârsta de 13 ani. În copilărie a urmat la Şcoala Europeană din Bruxelles primii şapte ani de şcoală, iar studiile universitare le-a început în 1978 la London School of Economics, studiind apoi medicina la Hanovra.

Propunerea liderilor europeni ca Ursula von der Leyen să fie preşedinte al Comisiei Europene a provocat tensiuni în interiorul marii coaliţii guvernamentale de la Berlin formată din creştin-democraţi şi social-democraţi. Fostul lider al acestora din urmă, Martin Schulz, a descris-o drept „cel mai slab ministru” din guvernul lui Merkel. Ursula von der Leyen a admis unele „erori” în încheierea contractelor de consultanță, în ministerul pe care l-a condus.

Charles Michel

Scurta, însă intensa carieră politică a liberalului Charles Michel, cel mai tânăr prim-ministru al Belgiei în mai mult de un secol și jumătate, l-a făcut un lider nesperat în țara sa și acum în Uniunea Europeană, comentează agenția EFE, preluată de Agerpres.

El a apărut ca alternativă pentru acest post la finalul negocierilor maraton desfășurate în iunie de șefii de stat sau de guvern din țările UE pentru numirea președinților principalelor instituții comunitare. O succesiune de evoluții au jucat în favoarea sa, fiind de menționat consolidarea liberalilor europeni la alegerile europarlamentare din luna mai, retragerea unor nume vehiculate printre favoriții la preluarea șefiei Consiliului European, precum daneza Margrethe Vestager sau olandezul Mark Rutte, și chiar eșecul conaționalului său Guy Verhofstadt de a obține președinția Parlamentului European.

Hotărâtoare în numirea lui Charles Michel ca preşedinte al Consiliului European a fost însă susţinerea din partea preşedintelui francez Emmanuel Macron, cu care împărtăşeşte aceeaşi viziune asupra liberalismului.
Un atu pentru Charles Michel a fost şi calitatea sa de bun negociator, esenţială pentru un post în care trebuie să concilieze viziunile diferite ale liderilor statelor UE. El şi-a dovedit această calitate în ţara sa, unde în anul 2014 la vârsta de numai 38 de ani a ajuns premier din poziţia de candidat al consensului, deşi partidul său încheiase alegerile abia pe locul trei. Michel şi-a dovedit apoi această abilitate şi prin modul în care a gestionat delicata situaţie creată de veto-ul opus de regiunea valonă faţă de acordul de comerţ liber dintre UE şi Canada (CETA).
Francofon din naştere, Charles Michel vorbeşte fluent şi limba olandeză şi o parte a studiilor superioare le-a urmat la o facultate de drept din Amsterdam. Interesul pentru politică l-a preluat de la tatăl său, Louis Michel, fost ministru belgian de externe şi de două ori comisar european.

În cariera sa politică, în care înainte de a deveni premier a ocupat posturi de ministru şi în administraţia locală, „momentul negru”, după cum el însuşi l-a descris, au fost atentatele jihadiste comise la Bruxelles pe 22 martie 2016, soldate cu 32 de morţi şi 324 de răniţi.

Prioritățile primelor 100 de zile

Noua Comisie Europeană are 27 de comisari – câte unul de fiecare stat membru, cu excepția UK – cu tot cu preşedinta Ursula von der Leyen, şi va avea opt vicepreşedinţi, dintre care trei executivi, între care se numără și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, funcţie care va fi deţinută de spaniolul Josep Borrell.

Vicepreşedinţii executivi sunt responsabili pentru prioritățile noii Comisii Europene, iar trei dintre ei – Frans Timmermans, Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis – vor fi atât vicepreşedinţi responsabili pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda preşedintelui ales, cât şi comisari. Ceilalţi patru vicepreşedinţi sunt Vera Jourova, Margaritis Schinas, Maros Sefcovic şi Dubravka Šuica.

Într-un articol intitulat „Provocarea reală de 100 de zile a Ursulei von der Leyen”, Politico Euope prezintă calendarul primelor 100 de zile ale noii Comisii Europene, în care, pe lângă sarcinile asumate de preşedinta sa, echipa executivului comunitar va trebui să gestioneze şi numeroase alte chestiuni aflate sau nu în afara controlului său.

Prima întâlnire oficială a Colegiului Comisarilor a avut loc pe 4 decembrie. Pe 11 decembrie se aşteaptă deja ca Ursula von der Leyen să-şi prezinte Pactul ecologic european sau „European Green Deal”, un pachet foarte ambiţios de propuneri pentru combaterea schimbării climatice, care se anticipează că va fi piesa de rezistenţă a preşedinţiei ei.

A doua zi, la Consiliul European, se aşteaptă o discuţie tensionată privind noul Cadru Financiar Multianual (bugetul UE pentru 2020-2027). Politici ambiţioase precum pactul ecologic european necesită o creştere cu 30% a alocărilor UE pentru ajutor extern de pildă, iar ţările UE care poartă povara cea mai grea a bugetului nu sunt de acord cu noi creşteri.

Tot în decembrie, Comisia, împreună cu experţii naţionali în securitate cibernetică, trebuie să finalizeze o listă de măsuri pe care ţările le pot lua pentru a reduce riscurile asupra reţelelor 5G.

31 ianuarie, ziua a 62-a dintre primele o sută ale mandatului ei, ar putea fi ziua Brexitului sau a unei noi amânări, în funcţie de evoluţiile din Marea Britanie

Luna februarie ar urma să fie pentru noua Comisie una a activităţilor dedicate sectoarelor digital şi tehnologic. Eforturile de a contura o legislaţie asupra inteligenţei artificiale vor fi conduse de vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager.

Von der Leyen a promis personal legislaţie privind inteligenţa artificială în primele 100 de zile, despre care atât ea, cât şi Vestager au spus că este necesară pentru a se asigura că tehnologiile sunt utilizate etic.
După 1 martie, se anticipează că noua CE va prezenta un pachet de primăvară privind clima, care să transforme mai multe propuneri cruciale în legi europene.

Distribuie:

Postaţi un comentariu