Jocul periculos al ajutoarelor de stat

Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei, responsabilă cu politica în domeniul concurenței | Foto: Comisia Europeană

La începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a aprobat trei ajutoare de stat, alocate unor companii de interes public din România, dar a infirmat alte două ajutoare de stat, deja acordate. Astfel, Comisia Europeană a aprobat planul României de a acorda un împrumut temporar în valoare de aproximativ 36,7 milioane euro pentru TAROM și un împrumut temporar de 251 milioane de euro pentru Complexul Energetic Oltenia. Pe de altă parte, în aceeași zi, 24 februarie, Comisia a constatat că CFR Marfă a primit un ajutor de stat incompatibil în valoare de cel puțin 570 de milioane de euro din partea României, prin anularea datoriilor și prin neîncasarea unor datorii de la societate. De asemenea, Comisia a constatat că un împrumut acordat Companiei Naționale a Uraniului trebuie restituit, în lipsa unui plan de restructurare credibil. În schimb, facilitățile primite de aeroportul din Timișoara și de compania Wizz Air au fost considerate judicioase și nu trebuie recuperate.

Conform normelor în vigoare, statele membre pot să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiția, în special, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp și ca amploare și să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru o perioadă de maximum șase luni, timp în care compania să găsească soluții de ieșire din situația de urgență. Altfel, se consideră că intervenția statului distorsionează piața liberă, privilegiind companiile de stat.

Împrumuturi aprobate

În cazul TAROM, în februarie a.c., România a notificat Comisiei intenția de a acorda companiei aeriene un împrumut pentru salvare în valoare de aproximativ 36,7 milioane euro. Compania aeriană se confruntă cu un deficit acut de lichidități din cauza creșterii puternice în ultimii ani a costurilor sale de exploatare ca urmare a îmbătrânirii flotei sale. În absența ajutorului, TAROM nu va mai fi în măsură să își îndeplinească obligațiile de plată și să își mențină activitatea. În acest caz, Comisia a luat în considerare faptul că împrumutul va acoperi numai lichiditățile de care TAROM a dovedit că are nevoie pentru următoarele șase luni, iar România va efectua o monitorizare strictă a modului în care sunt utilizate fondurile și că România s-a angajat să asigure faptul că, după șase luni, împrumutul va fi rambursat integral. Prin urmare, ajutorul a primit undă verde.

Și în cazul CE Oltenia, producător care asigură aproape 25% din electricitatea din România, Comisia a considerat că împrumutul de 251 de milioane de euro se limitează la acoperirea nevoilor de lichiditate bine identificate ale întreprinderii. În plus, România s-a angajat ca, după șase luni, să se asigure fie că împrumutul va fi rambursat integral.

CFR Marfă, datoare vândută

Pe de altă parte, Comisia Europeană a constatat că operatorul de transport feroviar CFR Marfă a primit un ajutor de stat incompatibil în valoare de cel puțin 570 de milioane de euro din partea statului. România trebuie acum să recupereze de la CFR Marfă ajutorul ilegal și dobânzile aferente.

„Anumite măsuri de sprijin public în favoarea operatorului istoric CFR Marfă, deținut de stat, i-au conferit acestuia un avantaj economic neloial față de alți operatori. Acestea au constat în anularea datoriilor publice și necolectarea de către creditorii publici a sumelor datorate de operator. Măsurile încalcă normele UE privind ajutoarele de stat. România trebuie acum să recupereze ajutorul incompatibil”, a explicat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Concret, este vorba, în cea mai mare parte, de necolectarea, cel puțin din 2010, a datoriilor la bugetul de asigurări sociale și a taxelor restante datorate de CFR Marfă, precum și a datoriilor față de CFR Infrastructură.

Comisia a impus României șase luni pentru a recupera suma de la CFR Marfă, cu două luni mai mult decât termenul standard, fiind „pe deplin conștientă de sectorul sensibil în care operează CFR Marfă”, se arată într-un comunicat de presă.

CN a Uraniului, la un pas de lichidare

În cazul Companiei Naționale a Uraniului, Comisia a constatat că aceasta a beneficiat în 2016 de un împrumut de salvare de 13 milioane de euro, care nu a fost rambursat în termenul stabilit, de șase luni, și a respins cel mai recent plan de restructurare a Companiei, din aprilie 2019, care prevedea și anularea acestei datorii. Planul de restructurare a fost considerat nerealist și inadecvat. Prin urmare, banii trebuie returnați.

„Un guvern poate sprijini o întreprindere aflată în dificultate financiară în cazul în care întreprinderea are un plan de restructurare solid care asigură restabilirea viabilității sale pe termen lung, contribuie la costul restructurării sale, iar denaturările concurenței sunt limitate. În cazul CNU, aceste condiții nu erau îndeplinite. Prin urmare, România nu mai poate sprijini în continuare întreprinderea și trebuie să recupereze, de asemenea, ajutorul deja acordat”, a explicat Vestager.

În cazul în care CNU nu este în măsură să restituie ajutorul, aceasta ar trebui, în principiu, să își înceteze activitățile economice și să fie în cele din urmă lichidată, se arată într-un comunicat al Comisiei.

OK pentru Aeroportul Timișoara

Comisia a încheiat, totodată, o investigație privind o serie de ajutoare și facilități de care a beneficiat aeroportul din Timișoara și companie Wizz Air, în perioada 2007-2009. Investigația a survenit unei sesizări făcute în 2011 de Carpat Air. Au fost vizate, în special finanțarea publică acordată administratorului Aeroportului Timișoara în perioada 2007-2009; schemele privind taxele de aeroport și reducerile aferente adoptate în 2007, 2008 și 2010; acordurile semnate în 2008 între administratorul aeroportului și Wizz Air și neexecutarea silită a taxelor de aeroport facturate companiei Wizz Air pentru perioada octombrie 2009–februarie 2010. În primele trei cazuri s-a constatat că măsurile nu au constituit ajutor de stat iar în al patrulea caz s-a constatat că datoria a fost stinsă prin compensare, cu servicii prestate de Wizz către aeroport.

Spaima giganților

Daneza Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei pentru politica în domeniul concurenței, este cunoscută pentru duritatea deciziilor. Ea s-a făcut remarcată printr-o serie de amenzi pe care le-a aplicat giganților tehnologici. De, exemplu, Apple a trebuit să plătească 13 miliarde de euro, sumă considerată ajutor ilegal de care a beneficiat din partea statului irlandez. Amazon, Facebook, Google și Microsoft se numără și ele printre companiile penalizate cu sute de milioane de euro de Vestager. 

Postaţi un comentariu