EuroNewsletter. Sinteza știrilor europene ale săptămânii

EuroNewsletter este newsletterul săptămânal pe probleme europene realizat de Transilvania Reporter. Este transmis prin email, vineri dimineața, abonaților, și publicat online în aceeași zi.


Motto: L’Europe se fera dans les crises et elle sera la somme des solutions apportées à ces crises. (Europa se va forma în crize și va fi suma soluțiilor adoptate ca răspuns la acele crize) – Jean Monnet

Așadar, criză. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ținut, joi, un discurs în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, desfășurată la Bruxelles. În discurs, von der Leyen a criticat modul în care statele europene au reacționat în primele zile în care s-a răspândit noul coronavirus în Europa, mai ales în Italia.

  • „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni are și o parte dureroasă. Când Europa trebuia cu adevărat să fie acolo pentru toți, prea mulți au avut inițial grijă de ei înșiși. Când Europa a avut cu adevărat nevoie să acționeze în spiritul dictonului «toți pentru unul», prea mulți au dat inițial răspunsul «numai pentru mine». Și atunci când Europa a avut cu adevărat nevoie să demonstreze că aceasta nu este o «Uniune doar pentru vremuri bune», prea mulți au refuzat inițial să îi primească și pe alții sub umbrela lor. Dar nu a trecut mult timp până când unii au simțit consecințele propriilor acțiuni necoordonate. Acesta este motivul pentru care, în ultimele săptămâni, am luat măsuri excepționale și extraordinare pentru a coordona și a permite acțiunile necesare”

– a declarat Ursula von der Leyen.

Aproape de încheiere, ea a făcut referire la citatul din Jean Monnet pe care l-am reprodus ca motto, dar a terminat cu alt citat, din Konrad Adenauer:

  • „Însă există un citat al unui alt părinte fondator, care după părerea mea rezumă la fel de bine situația în care ne aflăm astăzi. Potrivit lui Konrad Adenauer, «istoria poate fi privită și drept suma tuturor lucrurilor care ar fi putut fi evitate». Dragi prieteni, ne aflăm sub reflectoarele istoriei. Haideți ca împreună să ne ridicăm la înălțimea acestei provocări! Haideți să acționăm cu o inimă mare, nu cu 27 de inimi mici!

Tot discursul, preluat de Transilvania Reporter.

Context. Mulți observatori au criticat lipsa de răspuns la cererile Italiei de a fi ajutată, prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă. Prin acest mecanism, un stat aflat într-o situație de urgență solicită resurse de la celelalte state, resurse care îi sunt puse la dispoziție în mod voluntar de guvernele celorlalte țări membre. Dacă sistemul a funcționat admirabil în cazul incendiilor din ultimii ani, din Portugalia până în Suedia, în cazul infecției cu noul coronavirus din Italia, acesta a eșuat, în prima fază.

Sesiune specială. Parlamentul European s-a reunit pentru a aproba o serie de texte necesare răspunsului coordonat la nivel european cu privire la epidemia de COVID-19.  În hemiciclu (sala de plen) s-au aflat doar câteva zeci de europarlamentari, restul votând de acasă, prin e-mail. Astfel, s-au strâns 687 de voturi, din totalul de 705 de eurodeputați. Printre cei prezenți fizic s-au numărat și românii Siegfried Mureșan (PNL/ PE) și Dragoș Pâslaru (USR-PLUS/ RE). Imagini inedite, cu sala aproape goală, la G4Media.

In memoriam. Un angajat al Parlamentului European, în vârstă de aproximativ 40 de ani, a murit după ce a contractat noul tip de coronavirus, acesta fiind primul deces din cauza pandemiei din cadrul instituțiilor europene.

Și Consiliul muncește de acasă. Tot joi, s-a reunit și Consiliul European, adică șefii de state și de guverne ai celor 27 de state membre, prin videoconferință. A fost a treia reuniune prin videoconferință, în trei săptămâni. Liderii au dezbătut un „Paln Marshall” care să înlăture efectele economice al pandemiei. Liderii s-au axat pe patru priorități identificate:

  1. limitarea răspândirii virusului
  2. furnizarea de echipamente medicale, cu un accent special pe măști și dispozitive de protecție respiratorie
  3. promovarea cercetării, inclusiv a cercetării în vederea unui vaccin
  4. combaterea consecințelor socioeconomice

Concluziile summitului: O serie de cuvinte frumoase, dar nicio decizie palpabilă, cu excepția aprobării deschiderii negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, deja consimțită la nivel de miniștri (vezi mai jos).

Nord contra Sud. Italia şi Spania au blocat luarea unei decizii la summit, cele două ţări cerând Uniunii Europene un plan financiar solid în contextul crizei generate de pandemia coronavirusului, afirmă surse politice. Cele două state, plus Franța și alte șase țări, solicită o emisiune de obligațiuni comună (coronabond) a Zonei Euro. Astfel, datoria rezultată în urma emisiunii ar fi împărțită de toate statele membre ale Zonei Euro. S-au opus Germania, Olanda, Austria și Finlanda. Prin urmare, cartoful fierbinte a fost trimis Eurogrupului, care trebuie să vină cu soluții, în două săptămâni. Eurogrupul este reuniunea miniștrilor de finanțe ai Zonei Euro.

Solidarität. Germania este prima țară care începe să preia bolnavi de COVID-19 din Italia. Mai exact, este vorba de landul Saxonia. Primii şase pacienţi sunt tratați la spitale din Dresda şi Leipzig, cele mai mari oraşe ale acestui land, situat în fosta RDG. La sfârșitul săptămânii trecute, alte trei landuri germane, din vecinătatea frontierei franceze, au anunțat că au preluat bolnavi infectați din Franța. Detalii de la Digi24.

Moscova nu crede în virus. Conform unui raport al Serviciului European de Acțiune Externă, au fost identificate peste 1️10 c azuri de dezinformare cu privire la COVID-19, provenite din surse pro-Kremlin. Teze favorite:

  1. Pandemia de coronavirus este o minciună
  2. COVID-19 este o armă biologică
  3. Criza coronavirusului este un pretext al „elitelor globale” pentru a reduce populația

Scopul acestor strategii de dezinformare este de a submina încrederea în instituțiile naționale, în autoritățile europene, inclusiv în sistemele de sănătate, experții științifici sau alte organizații internaționale, arată reprezentanța Comisiei în România.

Nuntă de argint ratată. Joi, Europa a marcat 25 de ani de la intrarea în vigoare a acordului Schengen, care a eliminat frontierele între țările membre. Ironia sorții, aproape toate granițele sunt acum la locul lor, temporar, din cauza pandemiei. Unde e Schengen și cum trăiesc oamenii de acolo, într-un reportaj din Sinteza, realizat în 2015, în plină criză a migranților.

Radiografie. „Cozile de zile întregi de la frontiera polono-germană îi blochează în Germania pe cetățenii statelor baltice, incapabili să mai traverseze Polonia ca să ajungă acasă. Restricțiile de export ale UE vizând produsele de ordin medical îi fac mai ales pe vecinii UE din Balcani să se simtă abandonați de cel mai apropiat și cel mai bogat vecin al lor. Iar în retorica lor, liderii țărilor membre, inclusiv Angela Merkel în discursul său public, au neglijat să menționeze lupta comună a Europei în viziunea lor pe tema combaterii virusului. Singura țară care străpunge aceste bariere noi este Republica Populară Chineză”, scrie EuObserver într-un comentariu care analizează ofensiva de imagine a Beijingului, declanșată în ultimele săptămâni. Tot comentariul, tradus de Rador și preluat de Hotnews.

Încă merge. Miniștrii de externe ai statelor membre, reuniți în Consiliul UE, și-au dat acordul politic, miercuri, pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Negocierile erau programate să înceapă încă din toamnă, dar s-a opus președintele Franței, Emmanuel Macron, care a spus, totodată, că mecanismul de aderare trebuie revizuit. În iarnă, diplomații și experții Comisiei l-au revizuit. Comentatorii politici spun că decizia de miercuri a fost luată și pentru a demonstra că Uniunea funcționează chiar și în vreme de pandemie.

State of play. Din țările Balcanilor de Vest, Serbia și Muntenegru sunt state candidate, statut pe care îl vor primi acum și Macedonia de Nord și Albania. Anterior, cele două state erau „potențial candidate”, la fel ca Bosnia & Herțegovina și Kosovo. În Concluziile Consiliului de miercuri, se arată că Albania mai are de făcut o serie de reforme înainte de a putea începe negocierile propriu-zise. În cazul Macedoniei de Nord nu s-a pus nicio condiție. Dintre statele care deja negociază, Muntenegru a deschis aproape toate capitolele de negociere (vă mai amintiți de ele 🙂 ) și a închis trei. Serbia a deschis doar 16 din 35 și a închis două. Comisia Juncker a oferit ca dată orientativă pentru o viitoare extindere anul 2025. În contextul actual, dacă nu se petrec miracole în Serbia, doar Muntenegru s-ar putea încadra în acest interval. Nu este exclusă o evoluție bună și a Macedoniei de Nord, cu un guvern reformist și pro-occidental, care a obținut deja aderarea la NATO. În 12 aprilie sunt programate alageri anticipate în această țară, convocate de premierul Zoran Zaev, în octombrie 2019, după ce Macron a blocat începerea negocierilor de aderare la UE. Astfel, anunțul de miercuri este un balon de oxigen pentru Zaev și parcursul pro-european al micuțului stat din centrul Balcanilor. Macedonia de Nord poare repeta povestea Slovaciei, statul central-european care a început cel mai târziu negocierile de aderare și le-a încheiat cel mai rapid, alăturându-se Uniunii înaintea României și Bulgariei.

Capra vecinului. Un raport al Institutului V-Dem al Universității din Göteborg concluzionează, destul de sec, că Ungaria nu mai este o democrație și, pe cale de consecință, pentru prima dată în istorie, un stat membru al Uniunii Europene nu este unul democratic. Chintesența raportului:

  • „Pentru prima dată din 2001, în lume există mai multe autocrații decât democrații. Ungaria nu mai este o democrație, punând UE în situația de a avea primul stat membru nedemocratic. India a continuat pe drumul unui declin abrupt, până la nivelul la care aproape și-a pierdut statutul de democrație. Statele Unite, înainte un vârf de lance al democrației liberale, și-a pierdut calea”.

Aici, tot raportul

Replica Budapestei a venit în logica ultimilor ani: e mâna lui Soros, pentru că fundația sponsorizată de acesta se găsește pe lista celor 35 de finanțatori ai institutului.

Le Brexit. Tatăl premierului britanic Boris Johnson va solicita cetățenie franceză, a dezvăluit fiica sa, Rachel, într-o carte publicată recent, transmite Euronews. Stanley Johnson are 79 de ani, iar mama sa a fost franceză. Ca om politic, Stanley a fost unul dintre primii reprezentanți ai Marii Britanii la Bruxelles, mai întâi ca membru al Parlamentului European, iar apoi în cadrul Comisiei. Fiul său este Boris – îl știți nu insistăm.

Euro pentru urgențe Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, și secretarul de stat Raed Arafat au anunțat semnarea celei mai mari finanțări primite până acum de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Astfel, 682 de milioane de euro aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene vor fi direcționați și către măsurile imediate de combatere a răspândirii COVID-19.

Lista achizițiilor din acești bani este impresionantă: zeci de ambulanțe și zeci de mașini de pompieri, 12 elicoptere, o navă maritimă, trei șalupe etc. Toată lista, aici.

Off-topic. Știți ce-a zis ardeleanul când a văzut prima dată o girafă? „Așa ceva nu există!” Așa și noi când am văzut această instalație mecanică (sau ce o fi ea).

Postaţi un comentariu