EuroNewsletter. Sinteza știrilor europene ale săptămânii

Aceasta este întrebarea: cum să creezi un instrument comun de finanțare pentru statele europene, care să nu fie un coronabond (datorie comună), astfel încât să mulțumească Olanda, Germania, Austria și Finlanda, dar să aibă efectul lui, adică să nu crească gradul de îndatorare al statelor și să fie ușor de accesat, astfel încât să mulțumească Italia, Spania și Franța? Unul dintre cele mai vehiculate răspunsuri este de a crea un fond special, gestionat la nivel de Uniune. Ideea a fost propusă de comisarii europeni pentru piață internă, Thierry Breton și economie, Paolo Gentiloni, în sensul ca acest fond să emită coronabondurile. Mai departe, Eurogrupul, după reuniunea maraton de săptămâna trecută, a pasat către Consiliul European o propunere vagă de creare a unui Fond de Recuperare (punctul 19), fără să mai utilizeze cuvântul care începe cu „c”. Apoi, vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a menționat un astfel de fond, tot fără detalii. Zilele trecute, veteranul europarlamentar liberal Guy Verhofstadt a propus și el o variațiune pe temă, alături de un europarlamentar spaniol. Sunt, așadar, mai multe idei pe piață, care converg spre crearea unui fond de revitalizare a economiilor post-COVID 19, gestionat direct de Bruxelles. Ultimul cuvânt îl vor avea, ca întotdeauna în chestiunile decisive, liderii naționali reuniți în Consiliul European din 23 aprilie, joia viitoare.

Sesiune. Parlamentul European s-a întrunit, joia aceasta, prin videoconferință, din nou, pentru a aproba o serie de măsuri economice propuse de Comisie pentru combaterea pandemiei.

Scuze sincere. În discursul din fața plenului parlamentului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut reacția lentă a UE în fața pandemiei, spunând:

• „Este, de asemenea, adevărat că prea mulți dintre noi nu au fost prezenți atunci când, la început, Italia a avut nevoie de o mână de ajutor. Și da, în acest sens, Europa în ansamblul său prezintă cele mai sincere scuze.”

dar a apreciat că UE lucrează acum cu motoarele turate, și a avut câteva cuvinte de prețuire și pentru medicii români detașați în Italia:

• „Adevărata Europă s-a trezit, Europa care este prezentă pentru fiecare dintre noi, acolo unde este cea mai mare nevoie de ea. Europa în care paramedici din Polonia și medici din România salvează vieți în Italia. Europa în care ventilatoarele din Germania sunt vitale în Spania. Europa în care bolnavi din Franța sunt tratați în spitale din Cehia și în care pacienți din Bergamo sunt transportați cu avionul în clinici din Bonn”.

Tot discursul, aici.

Să nu fie prea târziu. În urma ezitărilor europene și pe fondul respingerii de către Olanda și Germania a emiterii unui coronabond, în Italia numărul celor care ar fi de acord ca țara să părăsească UE a ajuns la 49%, potrivit unui sondaj recent. Numărul celor care se împotrivesc ieșirii din Uniune a scăzut cu 20%, pe fondul pandemiei.

Recomandările Comisiei Europene pentru ridicarea treptată a măsurilor de izolare au fost publicate miercuri, 15 aprilie, sub forma mai puțin ambițioasă a unei foi de parcurs. Inițial, Comisia intenționa publicarea unui plan comun european, săptămâna trecută, dar s-a lovit de opoziția guvernelor naționale, astfel că s-a rezumat la o serie de recomandări, de tipul „e bine să fie bine, ca să nu fie rău”. Le găsiți aici, în rezumat.

Comisia intervine, guvernul revine. Comisia Europeană și-a exprimat dezaprobarea față de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole, adăugând că va analiza impactul pe care această interdicție îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieței unice, a relatat Bloomberg luni. Reacția Bruxelles-ului a fost firească: într-o perioadă în care e mai mult ca niciodată nevoie de solidaritate, unul din marii exportatori de cereale, România adică, și-a pus producția sub obroc. Și reacția Bucureștiului la reacția Bruxelles-ului a fost firească: interdicția exportului de grâu a fost ridicată joi.

Să faci ce spune Papa. Papa Francisc a rostit duminică, în prima zi a Paștelui Catolic, tradiționala binecuvântare „Urbi et Orbi”. În bazilica Sfântul Petru aproape goală, Suveranul Pontif a avut câteva cuvinte adresate special Uniunii Europene:

• „Dintre numeroasele regiuni ale lumii lovite de coronavirus, îndrept un gând special spre Europa. După al Doilea Război Mondial, acest iubit continent a putut să învie grație unui concret spirit de solidaritate, care i-a permis să depășească rivalitățile trecutului. Este mai urgent ca niciodată, mai ales în circumstanțele actuale, ca atare rivalități să nu prindă din nou vigoare, ci ca toți să se recunoască drept parte a unei singure familii și să se susțină reciproc. Astăzi, Uniunea Europeană are în față o provocare epocală, de care va depinde nu doar viitorul ei, dar și al lumii întregi. Să nu se piardă ocazia de a da o ulterioară dovadă de solidaritate, făcând recurs chiar la soluții inovatoare.”

– a spus Papa Francisc

Avans. Bulgaria va depune, până la finele lunii aprilie, cererea de aderare la ERM-2, mecanismul ratelor de schimb, perioadă de tranziție obligatorie, de minim doi ani, înainte de adoptarea monedei euro, a declarat premierul bulgar, Boiko Borisov.

• „Criza coronavirusului ne-a arătat că cei care sunt în zona euro, sau în anticameră, vor avea la dispoziție miliarde de euro pentru relansare. Cei care nu sunt, vor trebui să contracteze datorii la dobânzi ridicate”

– a spus premierul bulgar

Reamintim, statele Zonei Euro se vor putea împrumuta cu până la 2% din PIB, prin Mecanismul European de Stabilitate, pentru investiții dedicate combaterii noului coronavirus. Alte stimulente financiare pentru Zona Euro sunt așteptate să fie anunțate în perioada următoare.

Estimp, România face pași înapoi în drumul spre euro. Dacă în 2016, în timpul guvernului Cioloș, îndeplineam toate cele cinci criterii macroeconomice de aderare, acum nu îl mai îndeplinim decât pe cel referitor la datoria publică.

O analiză amplă despre cât pierd țările din Europa Centrală, nefiind în Zona Euro, la Politico Europe. Pe de altă, parte, cea mai recentă prognoză FMI, arată că economiile din Zona Euro se vor prăbuși mai drastic decât cele non-euro.

Recapitulare. România a primit 54,43 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 18,91 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 noiembrie 2019. Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro.

Halt! Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a sfătuit pe europeni să nu-și facă rezervări pentru vacanța de vară pe fondul imposibilității de a face pronosticuri fiabile cu privire la efectele pandemiei de coronavirus, într-un interviu publicat în ediția duminicală a cotidianului german Bild, citat de Agerpres

JCJ dixit. Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lăudat reacția executivului european condus de Ursula von der Leyen în gestionarea crizei provocate de pandemia COVID-19, însă a criticat dur țări precum Olanda și Ungaria, ale căror gesturi politice adâncesc dezbinarea Nord-Sud și Est-Vest în Uniunea Europeană.

• „Nu am reușit să îndreptăm conflictul Est-Vest, deoarece maghiarii acționează în afara oricărei zone rezonabile. M-am gândit că acum, când noua legislație a intrat în vigoare în Ungaria, guvernele și Comisia vor spune lucrurilor pe nume”

– a spus Juncker. Mai mult, de la Calea Europeană.

Multinaționalele din România au produs, în 2017, 44,2% din valoarea adăugată a economiei românești, ceea ce plasează România pe locul patru în Uniunea Europeană, după Irlanda (62,8%), Ungaria (50%) şi Slovacia (48,1%), arată datele publicate marți de Eurostat. La polul opus, statele membre UE care depind cel mai puțin de multinaționale sunt: Cipru, unde filialele multinaționalelor sunt responsabile pentru 13,2% din valoarea adăugată, Italia (15,9%) și Grecia (16,5%). Tot graficul, pe site-ul Eurostat.

Off topic. V-ați întrebat vreodată ce înseamnă acele A.G, GmbH, plc, Ltd sau B.V., de la finalul numelor unor companii celebre? Răspunsul aici.