EuroNewsletter. Sinteza știrilor europene ale săptămânii

Avem un acord. Joi seară târziu, Eurogrupul (miniștrii de finanțe ai statelor euro) au căzut de acord asupra unei strategii de compromis pentru a lupta contra crizei economice provocate de noul coronavirus. Miniștrii au semnat rapid un plan conceput în patru ore de discuții private, între reprezentanții Franței, Germaniei, Olandei, Italiei și Spaniei, potrivit Politico Europe.

Planul prevede posibilitatea statelor de a accesa un credit necondiționat, de până la 2% din PIB, care să fie folosit exclusiv pentru gestionarea crizei sanitare. Banii vor proveni de la Mecanismul European de Stabilitate (MES) și vor fi disponibil în două săptămâni. Suma totală va fi de 200 de miliarde de euro, din totalul de 420 de miliarde pe care îi are la dispoziție MES.

Acordarea împrumutului fără condiții este o victorie a statelor din Sud. În schimb, Eurogrupul nu a ajuns la un acord privind un împrumut comun, prin intermediul unui coronabond, dar s-a angajat să lucreze pentru crearea unui fond comun care să ofere bani pentru revenirea economică. Mai multe detalii de la Transilvania Reporter.

Plan general. O nouă săptămână agitată în lumea afacerilor europene, în așteptarea unei poziții comune a Eurogrupului cu privire la planul de ieșire din criză. Liderii europeni au recurs la opinii-editoriale publicate de marea presă internațională, pentru a-și face cunoscute opiniile.

Ze germans. Ministrul de finanțe și vicecancelarul german Olaf Scholz, împreună cu ministrul de externe, Heiko Maas, au scris, luni, un articol de opinie publicat de mai multe ziare mari din Franța, Spania, Italia, Portugalia și Grecia. Ei au pledat pentru acordarea unor credite „rapide, simple și la scara necesară” prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES). Poziția celor doi nu concordă cu cea a statelor vizate, care solicită crearea unui „coronabond” – o emisiune de obligațiuni comună tuturor statelor membre, adică, bref, o datorie comună. În schimb, s-ar evita astfel condițiile draconice pe care le aduce după sine un împrumut primit de la MES. Cel mai la îndemână exemplu este cel al Greciei, căreia i-a fost impus un program dur de austeritate, supervizat de „troica” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional. Acum, însă, consideră cei doi, „nu avem nevoie de o troică, inspectori și un program de reforme gândit de Comisie pentru fiecare țară. Ceea ce avem nevoie este un ajutor financiar rapid și țintit. MES poate furniza exact aceasta, dacă îl ajustăm rezonabil.”

Comisari disidenți. Separat, într-un articol de opinie publicat de alte ziare europene importante din Italia, Franța și Germania, comisarii europeni Thierry Breton (Franța – piața internă) și Paolo Gentiloni (Italia – economie) au făcut un apel pentru emiterea unui coronabond. Fără a numi direct Germania și Olanda, cei doi cer statelor membre ale UE să-și demonstreze „solidaritatea”, creând un fond european finanțat prin impozite și capabil să emită obligațiuni pe termen lung – adică exact un coronabond. Potrivit Politico Europe, cei doi s-au exprimat fără să se fi consultat în prealabil cu șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, care nu a fost încântată de scriitura celor doi.

A treia cale. UVDL susține o a treia cale – celalte două fiind, reamintim, îmrpumuturi facile prin MES, respectiv coronabondul -, și anume integrarea mai multor soluții în bugetul european 2021-2027. Ea a publicat o opinie pe această temă cu o zi înainte, adică duminică, în Welt am Sonntag, articol în care se referă la acest plan ca la un nou Plan Marshall.

Tot pe acolo, dar nu așa. Și premierul Spaniei, Pedro Sanchez, folosește același termen, Plan Marshall, în propriul său editorial, publicat, tot duminică, în mai multe ziare, printre care printre care La Repubblica din Italia şi Frankfurter Allgemeine Zeitung din Germania. „Este momentul să acţionăm cu solidaritate, prin crearea unui nou mecanism de mutualizare a datoriei” a scris Sanchez. Adică: un coronabond. „Este un moment în care trebuie să se renunţa la vechea dogmă naţională”, a mai spus acesta.

Cu voia dvs, ultimii pe listă. Într-un alt editorial publicat luni, președintele Adunării Naționale franceze, Richard Ferrand, și președintele Bundestagului, Wolfgang Schäuble pledează pentru „mai multă solidaritate și integrare financiară” în Europa în fața crizei, dar fără a menționa crearea unui coronabond. Este interesant cum s-a „înmuiat” Schäuble, acum, după ce fost mâna de fier din spatele programului impus Greciei.

Mehr Europa. Tot luni, mai pe după-amiază, cancelarul german Angela Merkel a declarat că Uniunea Europeană se confruntă cu „cea mai grea provocare” din istoria sa, pandemia de COVID-19. Ea a apreciat, în cursul unei conferințe de presă la Berlin, că răspunsul la această criză nu poate fi decât „mai multă Europă, o Europă mai puternică şi o Europă care funcţionează bine”.

Marți, mai multe ceasuri rele. Pe fondul acestei furtuni de poziționări, marți a avut loc întrunirea Eurogrupului, adică ședința comună – prin videoconferință – a miniștrilor statelor din zona euro. Eurogrupul a fost mandatat de Consiliul European, după epic fail-ul de acum două săptămâni, să găsească soluția miraculoasă, care să nu fie un coronabond, dar să aibă cam același efect. După 16 ore de discuții, miniștrii de finanțe nu au ajuns la nicio concluzie.

Chix. Dezacordurile au continuat între Olanda și statele din Sud, cu Haga opunându-se unor credite facile prin MES către Italia și Spania și, evident, coronabondului, chestiune în care este susținută de Germania, Austria și Finlanda. De menționat că ministrul de finanțe olandez, Wopke Hoekstra, a obținut sprijinul parlamentului pentru poziția sa vehementă. Reuniunea a fost suspendată la orele mici ale zilei de miercuri și convocată din nou, pe joi.

Intermezzo. Mai trebuie spus că, între prima reuniune a Eurogrupului și cea de-a doua, au mai intervenit două voci grele. Premierul Italiei, Giuseppe Conte, care a acordat un interviu BBC în care a avertizat voalat că Europa s-ar putea destrăma dacă nu face față acestei provocări, și fostul șef al Comisiei, Jean-Claude Juncker, care a susținut crearea unei capacități europene de împrumuturi coumne (coronabond) și a atras atenția că țările din sud se vor abate de la proiectul european dacă UE nu reacționează cu solidaritate. Apoi s-a ajuns la întrunirea de joi, și rezultatul ei, cu care am început newsletterul.

Exclusivitate. TVR (da, mai există) a realizat un mini-interviu în exclusivitate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a anunțat cu această ocazia că România va fi prima țară din care va găzdui rezerva strategică coumnă de materiale medicale a Uniunii Europene. Și a spus două cuvinte în românește: solidaritatea europeană.

Mai interesant este comentariul jurnalistului care a realizat interviul, postat pe Facebook. Redăm o parte:

  • UE aceasta așa cum e ea, obosită, lentă, căpușată de niște instituții bugetofage (trebuie făcut ceva cu acest Parlament European, care a ajuns culmea dezmățului bugetar), cu niște lideri de paie, este de o mie de ori mai bună decât hăul gri care se cască la Est de noi. Așa că, hai mai bine să prețuim ce avem și să le cerem politicienilor să repare cât mai repede acest angrenaj care s-a înecat puțin la această criză, dar totuși nu a clacat

Subscriem.

Stroescu, Joe Stroescu. Tot UVDL a postat pe Twitter un filmuleț de la sosirea medicilor români trimiși de țara noastră în Italia, pentru a contribui la lupta împotriva noului coronavirus. Filmarea cuprinde și o declarație a șefului misiunii, Joe Stroescu.

Am semnat. Săptămâna trecută aminteam de o scrisoare semnată, la vremea aceea, de 13 state, în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Ne întrebam dacă va semna și România. Ei bine, a semnatDeclarația este considerată o reacție indirectă la modul în care premierul Viktor Orban și-a arogat puteri cvasi-dictatoriale pe termen nelimitat. Sunt acum 19 state semnatare, niciunul dintre cele patru din Grupul de la Vișegrad.

A semnat. Și ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, se numără printre oamenii politici care săptămâna aceasta și-au exersat penița, într-un op-ed pentru EUObserver. Nu zice mare lucru, dar marchează momentul. Ne-a plăcut totuși următoarea frază:

  • Ceea ce trebuie să simtă cetățenii noștri acum, când sunt împovărați de nesiguranță la atât de multe niveluri, este că se pot baza cu adevărat și pe deplin pe instituțiile noastre europene și euro-atlantice, ca și pe propria familie, pentru sentimentul liniștitor de încredere și securitate.

Răzgândire. Comisia Europeană a programat pentru miercuri anunțarea măsurilor comune de ieșire din lockdown. A trebuit să renunțe, la presiunea guvernelor statelor membre.

Se vede luminița. Tot mai multe state europene pregătesc măsuri de relaxare a restricțiilor. Printre ele, Danemarca, Austria, Germania sau Cehia.

Raison d’être. O parte din clădirea Parlamentului European din Bruxelles va fi pusă la dispoziția persoanelor fără adăpost și a celor mai vulnerabile din punct de vedere social. În plus, bucătăriile parlamentului vor găti peste 1.000 de porții de mâncare, zilnic, pentru cei care au nevoie și pentru personalul medical. În ce privește sediul din Strassbourg – unde PE lucrează doar patru zile pe lună – acesta va deveni centru de diagnosticare consulltații COVID-19.

Scandal științific. Mauro Ferrari, preşedintele principalei organizaţii ştiinţifice a Uniunii Europene, Consiliului European de Cercetare, a demisionat luni, 7 aprilie, la doar trei luni de la preluarea postului. Ferrari a declarat că a fost extrem de dezamăgit de răspunsul european la pandemia de COVID-19. Daaaar, într-o declarație a Consiliului European de Cercetare se arată că acestuia i-a fost cerută demisia, în scris, încă din 27 martie, de toți cei 19 membri ai Consiliului Științific al organizației. Mai mult, într-o rară spălare a rufelor în public la acest nivel, se arată că Ferrari era mai preocupat de interesele personale decât de cele ale Consiliului.

Off-topic: Citatul săptămânii vine de la Robert D. Kaplan: „History is on fast-forward” (sursa).

Distribuie:

Postaţi un comentariu