EuroNewsletter. Sinteza știrilor europene ale săptămânii

Se pregătește bazooka. Liderii celor 27 de state ale UE au convenit joi seară asupra unui plan economic post-coronavirus, care va include un fond masiv de redresare, de 1 trilion de euro, cel puțin, conform BBC. Întreg planul va fi conexat cu un nou proiect de buget european pentru 2021-2027, care va fi prezentat în 6 mai.

Liderii au aprobat totodată pachetul de urgență de 540 de miliarde de euro, convenit deja Eurogrup (reuniunea miniștrilor de finanțe ai Zonei Euro). Acesta ar urma să fie disponibil de la 1 iunie a.c.

A fost al patrulea Consiliu European prin videoconferință dedicat răspunsului în fața pandemiei de COVID-19. Reuniunea nu a avut o declarație finală comună, cum este uzual. În schimb președintele Consiliului, Charles Michel, a redactat propriile concluzii.

Toți ochii au fost, din nou, pe Consiliul European, de la care s-a așteptat un răspuns clar la criza economică provocată de pandemie. Planul spaniol, de înființare a unui fond de redresare economică, în valoare de 1,5 trilioane de euro, alimentat prin emiterea unor obligațiuni perpetue, a fost cap de afiș, el fiind susținut de o serie de voci grele, printre care cotidianul Financial Times sau miliardarul George Soros. Potrivit cotidianului El Pais, premierul de la Madrid, Pedro Sanchez, ar fi obținut și sprijinul Angelei Merkel pentru acest plan, sau o variantă a sa. Mai multe despre planul spaniol, în Transilvania Reporter.

Potrivit The Guardian, în timpul summitului, Franța și Italia s-au raliat planului spaniol, în vreme ce Germania, Austria și Olanda au fost rezervate. Chestiunea a fost pasată spre soluționare Comisiei.

Propunerea spaniolă a captat mai mult atenția opiniei publice decât foaia de parcurs propusă în comun de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului, Charles Michel. Documentul (aici, integral) celor doi a fost baza oficială de discuție între cei 27 de lideri naționali.

România, prin președintele Klaus Iohannis, a susținut foaia de parcurs, și crearea unui fond de redresare comun, de care să beneficieze toate statele UE, nu doar cele din Zona Euro.

• Voi susține crearea unui Fond de redresare economică, de care să poată beneficia, atenție, toate statele membre, ca un instrument suplimentar față de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel european.

– a declarat Iohannis

Culoarea locală o constituie acel „atenție, toate statele membre”, deoarece dezbaterea este acaparată momentan de Zona Euro, din care țara noastră nu face parte (pe merit, am putea spune).

Perspective sumbre. Produsul Intern Brut al zonei euro ar putea înregistra o contracție de până la 15% în acest an, din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19), potrivit președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Estimarea a fost făcută în timpul aceluiași summit. Și Lagarde a pledat  pentru înființarea unui fond de redresare solid și flexibil.

Domnul Nu. Cine este Wopke Hoekstra, ministrul de finanțe al Olandei, cel care se opune cel mai vehement unei emisiune comune de obligațiuni? În funcție de cine întrebați, este fie întruchiparea directă a prudenței fiscale nordice, fie fața crudă a miopiei europene, cu piciorul pus pe gâtul Sudului. Tot portretul său, făcut de Politico Europe, aici.

Hackhaton. Începând de vineri, 24 aprilie, și pe tot parcursul weekendului, Comisia va găzdui evenimentul paneuropean #EUvsVirus Hackathon, sub patronajul Mariyei Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret. „Hackatonul”, condus de Consiliul European pentru Inovare și organizat în strânsă colaborare cu statele membre UE, va reuni societatea civilă, inovatorii, partenerii și investitorii din întreaga Europă în scopul dezvoltării de soluții inovatoare menite să combată epidemia de coronavirus. Detalii în comunicatul de presă.

Capra vecinului. În Bulgaria, starea de urgență deschide larg ușa abuzurilor. Stilian Deianov, jurnalist freelancer stabilit la București, a vorbit la RFI România despre ce se întâmplă în țara vecină. Câteva idei:

• În ultimele zile au fost dați afară foarte mulți ziariști critici, folosindu-se argumentul crizei.
• O bancă de stat a primit de la guvern 350 de milioane de euro pentru a sprijini firmele în dificultate. Primul credit, de 70 de milioane de euro, s-a dus la niște băieți deștepți, cuplați la oligarhia sofiotă.
• Guvernul a anuțat că Emiratele Arabe Unite vor trimite un ajutor constând în echipamente medicale. Două treimi din avion a fost plin de curmale

Pe larg.

Cuvinte grele. Vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, a denunțat duminică „dependența morbidă” a Uniunii Europene față de China și de India, în materie de produse medicale, scoasa la iveală de criză coronavirusului. Lucrurile se vor schimba radical, a promis ea.

Ajutor, dar nu pentru neprieteni. Comisia Europeană a aprobat o asistență financiară de trei miliarde de euro pentru zece state din vecinătate, pentru a le ajuta să combată efectele pandemiei. Fondurile le vor fi puse la dispoziție timp de 12 luni, sub formă de împrumuturi în condiții foarte avantajoase, pentru a ajuta aceste țări să își acopere nevoile de finanțare imediate și urgente. Partea leului, 1,2 miliarde de euro, se duce la Ucraina. Republica Moldova primește 100 de milioane.

Aparent surprinzător, pe lista celor zece state nu se regăsește Serbia, țară care are statut de candidată la aderare. Explicația acestei absențe trebuie căutată în linia eurosceptică și filochineză (cu strigături) adoptată în ultima perioadă de președintele Serbiei, Alexander Vučić. Sătul de rezervele Uniunii față de politicile sale, el a apelat la ajutorul Chinei cu un arsenal de fraze ditirambice („singura care poate ajuta Serbia”), gesturi patetice (aici, sărutând steagul Chinei) și calde mulțumiri publice adresate lui Xi Jinping (panou în Belgrad, plătit de oficiosul prezidențial Informer).

Morala: „Cel care îți arată cusururile nu este întotdeauna dușman; cel care îți laudă meritele nu este întotdeauna prieten” (proverb chinezesc).

PS: Nici Turcia lui Erdogan nu e pe listă. E clar de ce.

Și, totuși… Prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE, Austria și Slovacia trimit asistență către Italia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Detalii

Turismul, următoarea urgență. Comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a propus marţi organizarea, în lunile septembrie-octombrie, a unui summit european dedicat turismului, un sector puternic lovit de consecinţele pandemiei de coronavirus. Summitul ar urma să impulsioneze redresarea acestui sector, vital chiar în statele cele mai lovite de pandemie, Italia și Spania.

Off-topic, dar nu total. Nominalizările din acest an la Premiul UE pentru Literatură. Premiul se acordă anual într-un anumit număr de state. Anul trecut a fost acordat și în România, fiind câștigat de Tatiana Țîbuleac, pentru cartea „Grădina de sticlă”

_________