EuroNewsletter: Nesfânta Alianță Orbán – Morawiecki – Salvini

Mateusz Morawiecki (stânga imaginii), Viktor Orbán (centru) și Matteo Salvini (dreapta) / Foto: hungarytoday.hu

Nesfânta Alianță. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán, omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, și politicianul italian Matteo Salvini au pus joi, la Budapesta, bazele unei alianțe conservatoare. Matteo Salvini, liderul formațiunii italiene Liga, a lăsat de înțeles că alianța se va extinde în mai multe țări. Morawiecki a susţinut „o integrare europeană (…) care respectă suveranitatea națională, familia, creștinismul” și apărarea valorilor tradiționale. Cei trei sunt eurosceptici binecunoscuți, cu derapaje înspre extrema dreaptă, în accente diferite: iliberalism, la Orbán, ultra-catolicism la Morawiecki, xenofobie la Salvini.

Deocamdată, cei trei nu au pus problema unor reconfigurări politice în Parlamentul European. FIDESZ s-a retras recent din grupul Partidului Popularilor Europeni, pentru a evita să fie expulzat, partidul polonez PiS este parte a grupului Conservatorilor și Reformiștilor, iar Liga face parte din grupul Identitate & Democrație.

La scurt timp după reuniunea de la Budapesta, liderul PPE, polonezul Donald Tusk, a scris pe Twitter: „Rusia îşi mobilizează forțele în jurul Ucrainei. (…) La Budapesta, Morawiecki organizează un bloc politic pro-Putin cu Orban și Salvini. Nu este o păcăleală de 1 aprilie”.

Impasul continuă. Statele UE au eșuat, din nou, joi, să se înțeleagă în privința redistribuirii unui lot de zece milioane de doze de vaccin Pfizer împotriva COVID-19. În centrul disputei s-au aflat întârzierile în livrările AstraZeneca, care au determinat mai multe state să ceară o creștere a alocărilor care le revin din cele zece milioane de doze suplimentare de Pfizer, recent achiziționate.

Repartiția dozelor între cele 27 de state ale UE se face în funcție de populația lor (pro rata), dar dacă un stat renunță să cumpere partea sa, dozele rămase sunt redistribuite între țările interesate. Statele nemulțumite în acest moment sunt cele care nu și-au cumpărat dozele inițiale alocate din vaccinurile Pfizer și Moderna, mizând pe AstraZeneca, care este mult mai ieftin. Acum, ele cer revizuirea sistemului de împărțire, pentru a fi favorizate la distribuirea celor zece milioane de doze noi. Grupul statelor nemulțumite este condus de Austria cancelarului Sebastian Kurz. Președinția portugheză a Consiliului a încercat deblocarea negocierilor cu o soluție de compromis, dar Austria, Slovenia și Cehia au refuzat-o.

Comisia Europeană a realizat o animație care explică pe înțelesul tuturor (chiar și al celor care au strigat la Bacău împotriva medicilor) cum funcționează certificatul verde digital. Găsiți filmul aici.

În depărtări albastre. România a început demersurile pentru a relua plata contribuției la Agenția Spațială Europeană (ESA), întreruptă odată cu regimul Dragnea, a anunțat pe Facebook, ministrul cercetării, Ciprian Teleman. Ținând cont că demersul birocratic necesar numai înființării acestui minister a durat trei luni, oare câți ani(-lumină) va dura reîncadrarea cu drepturi depline a României în ESA? România a pierdut în 2018 dreptul de vot în cadrul ESA, din cauza datoriilor acumulate în 2017 și 2018 (56,8 milioane de euro), situație fără precedent în istoria ESA, notează fizicianul Claudiu Tănăselia, autorul blogului de profil parsec.ro.

Alții sunt de vină. Jumătate dintre români sunt de părere că România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen, deoarece unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Este una dintre cele mai importante concluzii ale sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, scrie G4Media. Alte rezultate pe aceeași idee:

• Afirmația „Românii sunt priviți ca fiind «cetățeni de mâna a doua» în Europa” întrunește acordul a 78,2% dintre respondenți,
• 55,9% cred că poluarea din România este provocată mai ales de companii străine
• 35,4% sunt de acord cu afirmația „Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”.

Că veni vorba. Euronews face o analiză mai serioasă a candidaturii țării noastre pentru aderarea la spațiul Schengen, analiză care se termină cam în coadă de pește, fiindcă nimeni, de fapt, nu știe când se va întâmpla acest lucru. Speranțele actualului guvern, reflectate și de materialul Euronews indică spre anul 2024, cu condiția ca, până atunci, să se fi înregistrat progrese semnificative legate de recomandările făcute României în cadrul MCV. La nivel oficial, între MCV și aderarea la Schengen nu există nicio legătură, dar în politica europeană acest lucru contează prea puțin.

Cu nucleara la Bruxelles. Șefi de stat și de guvern din șapte țări membre ale Uniunii Europene, printre care și România, apără rolul energiei nucleare în Europa, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene făcută publică săptămâna trecută. Scrisoarea, în engleză, este semnată de președintele francez Emmanuel Macron și prim-miniștrii din Ungaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia și Slovenia.

Acest apel intervine în plină discuție privind combaterea schimbărilor climatice în UE și Pactul Verde European, care ar urma să condiționeze accesul la finanțări și deci investițiile pentru numeroși ani. Anumite țări sunt favorabile includerii energiei nucleare în acest mix, datorită avantajelor climatice, întrucât produce emisii foarte scăzute de CO2. Alte țări, precum Germania și Austria, se opun acestei perspective, comentează AFP, citată de Agerpres. Texttul scrisorii, aici.

Comisia de tăiat hârtii se întoarce. La nivelul ministerului investițiilor și fondurilor europene a fost creat un grup format din oameni din toate autoritățile de management, cu scopul de a elimina toate procedurile și cerințele „redundante sau inutile”, a anunțat ministrul de resort, Cristian Ghinea, pe Facebook.

• „În exercițiul bugetar anterior, 2014-2020, ne-am făcut singuri viața grea pentru că guvernul de atunci a introdus fără să fie nevoit proceduri mai complicate decât ne cerea Comisia Europeană. Era instinctul birocratului român de a se îngropa cu hârtii ștampilate și dosare cu șină burdușite cu copii după buletin ca să se simtă acoperit pentru orice decizie pe care era obligat să o ia. Vom schimba asta, și vom schimba abordarea: ne concentrăm pe rezultatele palpabile ale folosirii fondurilor europene și nu pe raportarea în Excel a sumelor cheltuite”.

– a mai scris ministrul.

O șansă pentru Vaslui. Fondurile europene nerambursabile au transformat radical Spitalul Județean de Urgență Vaslui. Într-o primă fază, cele trei corpuri ale unității sanitare au fost modernizate pe un proiect european în valoare de 71 milioane de lei. Ulterior, autoritățile locale au apelat la resursele europene pentru a finanța dotarea spitalului. În prezent, pe bani europeni (în total, peste 20 milioane lei), noul ambulatoriu din Vaslui este dotat cu aparatură performantă, iar unitatea de primiri urgențe (UPU) va fi extinsă. Mai multe detalii, pe platforma PressHub. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”)

Numai Comisie să nu fii. Parlamentul European anunță că „e pregătit în vederea unei posibile acțiuni în justiție, în cazul în care Comisia întârzie aplicarea mecanismului de condiționalitate bazat pe statul de drept” (rezoluție adoptată săptămâna trecută, comunicatul, aici). A se citi: PE avertizează Comisia să înceapă procedura de penalizare financiară a Poloniei și Ungariei, pentru încălcarea statului de drept, altfel o va da în judecată.

Ușor de zis, greu de făcut, pentru că, în urma presiunii exercitate de Ungaria și Polonia, care au blocat în toamnă aprobarea bugetului UE și a fondului european de redresare, Consiliul a ajuns în decembrie, la un compromis cu cele două „rebele”. Conform acestui compromis, mecanismul punitiv nu va fi aplicat decât după ce asupra legalității lui se pronunță Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), iar până atunci Comisia trebuie să se „abțină” de la declanșarea mecanismului. Polonia și Ungaria au introdus acțiunea la CJUE la începutul lui martie, iar un astfel de proces poate dura ani de zile.

În arhitectura complicată a Uniunii Europene, Consiliul și Parlamentul sunt co-legiuitori, iar Comisia, executiv. Opinia generală este că instituția supremă este Consiliul, iar Comisia urmează liniile trasate de acesta. Prin urmare, va continua să se „abțină” de la penalizarea Ungariei și Poloniei, oricâte rezoluții adoptă Parlamentul, cel puțin până când CJUE nu se va pronunța cu privire la mecanismul de condiționalitate.

Schimb de replici. Prim-ministrul Sloveniei, Janez Janša, a intrat într-un schimb de replici cu președintele grupul Renew Europe din PE, Dacian Cioloș. Mareșalul Tweeto, cum e poreclit premierul de la Ljubljana, a fost invitat la o dezbatere în parlament, pe tema libertății presei în Slovenia. El s-a delogat din videoconferință, după ce moderatoarea discuției, eurodeputata Sophie in ‘t Veld, i-a transmis că nu este posibil să le pună participanților un videoclip de 16 minute, înainte de a lua cuvântul.

• „Dragă Janez Janša, Comisia juridică a Parlamentului European nu este un festival de film pentru propagandă obscură. Eurodeputații au cerut răspunsuri la îngrijorările legitime despre atacurile la independența presei în Slovenia. E regretabil că ați decis să nu dați aceste răspunsuri”, a scris Cioloș pe Twitter după dezbatere.

Premierul sloven a replicat, tot pe Twitter:

• „Slovenia nu datorează absolut nimic Bruxelles-ului. Ne-am luptat pentru libertate și democrație acum 30 de ani. Pentru statul de drept, libertatea de exprimare, drepturile omului și libertăți fundamentale, unii dintre noi luptă și plătesc prețul de 35 de ani. Ca atare, birocrați plătiți prea mult și născuți în prosperitate nu ar trebui să ne țină predici despre democrație și libertatea. Nici nu vom accepta să fim cenzurați de autoproclamați avocați ai poporului. Nu i-am permis lui Milosevici, nu le vom permite lui Sophie in’t Veld sau lui Dacian Cioloș”.

Iar replica replicii a fost:

• „Dragă Janez Janša, venind din România, care a cunoscut un regim totalitar de care din fericire nu ați avut parte, înțeleg foarte bine ce înseamnă democrația și statul de drept. Mai știu, de asemenea, că libertatea reală este când respecți libertatea celorlalți, și asta include libertatea presei”.

O inițiativă lăudabilă. Ghidul pentru a înțelege Republica Moldova: principalii jucători din politică, economie și instituțiile-cheie. (A propos, la Chișinău, majoritatea parlamentară pro-rusă a declarat stare de urgență, pentru a bloca organizarea unor alegeri anticipate).

Off-topic. Bagheta franțuzească este pe punctul de a intra în Patrimoniul Imaterial UNESCO