EuroNewsletter. Lumea se reconfigurează & Trianon

Mici probleme globale. Lumea se reconfigurează pentru o „confruntare rece” între Washington și Beijing, precipitată de cazuistica pandemiei de COVID-19. Noua paradigmă globală, observabilă de o perioadă de timp, a fost verbalizată destul de pe șleau de șeful diplomației europene, spaniolul Josep Borrell, vineri, 29 mai, după o videoconferință a miniștrilor de externe din țările UE.

• „Există o confruntare din ce în ce mai mare între China și SUA. Este ceva care va defini lumea de mâine. (…) Trebuie să păstrăm un anumit grad de autonomie pentru a ne apăra interesele“

– a spus Borrell unui grup de jurnaliști, după care a precizat:

• „UE nu este neutră în această confruntare. Împărtășim același sistem politic cu SUA și nu vrem să îmbrățișăm sistemul politic din China“.

În traducere: ne vom păstra autonomia de gândire și acțiune, dar suntem aliații americanilor, nu ai chinezilor. Pe larg, de la Caleaeuropeana.ro.

Dovada: Luni, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Valori și Transparență, Věra Jourová a susținut politicile de moderare ale rețelei de socializare Twitter, în contextul conflictului dintre aceasta și președintele american Donald Trump, relatează Politico Europe.

Pe aceeași temă: Un interviu cu Robert Kaplan despre reconfigurarea ordinii globale, realizat de Cursdeguvernare.ro. Kaplan e unul dintre cei mai importanți analiști ai tendințelor geopolitice globale și un bun cunoscător al realităților românești (vezi „În umbra Europei”).

Despre democrație în America. Luptele de stradă și scenele anarhice din SUA, ulterioare morții lui George Floyd, au silit Uniunea Europeană să recurgă în relația cu America la un limbaj diplomatic rezervat până acum statelor din categoria Venezuela, Turcia, Rusia et alii. Mostră din declarația aceluiași Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, din 2 iunie:

• „Este necesar ca societatea să nu accepte cu ușurință utilizarea excesivă a forței și să se asigure că astfel de incidente sunt rezolvate cât mai repede, eficient și cu respectarea deplină a statului de drept și a drepturilor omului. Susținem dreptul la proteste pașnice, condamnăm fără echivoc violența și rasismul de orice fel și facem apel la o detensionare a situației. Ne exprimăm încrederea în capacitatea cetățenilor americani de a acționa în mod colectiv pentru a-și găsi echilibrul ca națiune, în această perioadă dificilă”.

Mici probleme și la periferie. Trainica prietenie și tradiționala bună vecinătate dintre Ungaria, pe de o parte, și toate țările din jur, de cealaltă parte, au atins un nou moment astral, joi, 4 iunie 2020, când Ungaria a comemorat 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon. La București, Bratislava, Belgrad, Kiev, Zagreb și chiar Ljubljana și Viena, Trianonul este orice, dar nu vreun prilej de tristețe. Ai noștri au găsit cu cale chiar să jubileze oficial printr-o lege recentă.

Reamintim, pentru cei care au deschis aparatele mai târziu cu un secol, că, prin tratatul de la Trianon, Ungaria a pierdut 72% din teritoriu și 64% din populație, iar o treime din etnicii maghiari au ajuns să trăiască în afara statului național. Nu este deci de mirare, ci absolut de înțeles, că Trianonul este o traumă națională a maghiarilor, o durere mai mare decât Mohács. („Un singur cuvânt simbolizează pentru toți ungurii și în ziua de azi cea mai mare tragedie a istoriei lor”, scria Paul Lendvai în „Ungurii”). Și nu e niciodată frumos să faci chef, când la vecini e doliu. Nu se face. Acest lucru l-a înțeles noul premier slovac, Igor Matovič, care a avut un discurs memorabil, adresat, marți, maghiarilor din această țară. Poate peste 100 de ani vom înțelege și noi și nu vom mai mai adopta legi complet inutile.

Ce ție nu-ți place… Joi în plenul parlamentului de la Budapesta, președintele Ungariei, Áder János, a folosit pentru tratatul de la Trianon termenul „diktat”, similar cu cel folosit de istoriografia și politicienii români pentru cedarea Ardealului de Nord în 1940. De fapt, în ambele cazuri, vorbim de tratate semnate, acceptate și asumate de statele care apoi le-au deplâns și au căutat să le revizuiască.

Declarația centenarului. Pe parcursul sesiunii speciale de joi, parlamentul de la Budapesta a adoptat o declarație politică în care solicită statelor din Europa Centrală și de Est și din Bazinul Carpatic să recunoască „dreptul la identitate națională al tuturor cetățenilor și comunităților lor”. Acest concept însă este deja reglementat în plan internațional, la nivel individual, prin diverse convenții și declarații recunoscute de țările la care face Budapesta apel: Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale sau Declarația ONU asupra drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice.

Referitor la identitatea națională a comunităților, ei bine, aici intrăm pe un teritoriu cu nisipuri mișcătoare, cel al drepturilor colective ale minorităților. Poate că România este recunoscută ca un exemplu de bune practici în zona Europei de Sud-Est, dar, cu siguranță, minoritatea maghiară din România nu este într-o situație la fel de fericită ca minoritatea austriacă din Italia sau cea suedeză din Finlanda.

Cine are urechi de auzit, să audă: o protecție în plus pentru păstrarea identității naționale, sub orice formă, ar fi un bun câștigat și pentru românii din Bucovina (Ucraina) și Timoc (Serbia), astfel că, pe undeva, suntem și noi de aceeași parte a baricadei cu ungurii. Am vizitat personal cele două zone, iar românii de acolo mi-au spus că situația românilor din Transcarpatia (Ucraina), respectiv Voivodina (Serbia) este mai bună, deoarece în ultimele două regiuni există și o solidă minoritate maghiară, care, militând pentru drepturile ei, militează și pentru ale românilor. Ca să nu mai vorbim că românii din Cernăuți visează la o universitate multiculturală, după modelul „Babeș-Bolyai” de la Cluj. Astfel, modul în care vecinii noștri își susțin conaționalii aflați în minoritate ar putea fi un model pentru România. Dar nu pare să fie.

Lecturi suplimentare: Un admirabil efort intelectual de sondare a mentalului colectiv maghiar de la Gáspár Miklós Tamás (în românește), o perspectivă lucidă de pe partea română, de la sociologul Vasile Dâncu, și un decriptaj al gulaș-revizionismului (excelent termen) premierului de la Budapesta, Orbán Viktor, de la redactorul-șef al Revistei Sinteza, Caius Chiorean.

Cine plătește dobânda. Planul european de redresare economică post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro va avea niște costuri de finanțare, în special dobânda la împrumutul pe care îl va contracta Comisia. Pentru acoperirea acestor costuri, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care și o taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piața unică. Orice taxă comună la nivelul UE are nevoie de aprobarea guvernelor tuturor celor 27 de state membre și a Parlamentului European.

Taxa ar urma să fie de „mai puțin de 0,2% din cifra de afaceri generată de operațiunile din UE ale acelor mari companii”, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei. Peste 40 de companii înregistrate în România au avut în 2018 o cifră de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro.

Salariu minim echitabil. Comisia Europeană a lansat, miercuri, a doua etapă a consultării cu sindicatele și cu organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană. Atenție, asta nu înseamnă că se urmărește introducere unui salariu minim uniform, în toată Europa (de genul 1.500 de euro pentru toată lumea, din Finlanda în Grecia și din Portugalia în Suedia), ci o armonizarea a sistemelor prin care salariile minime sunt stabilite de fiecare stat membru. Concret, inițiativa UE urmărește să garanteze că:

• salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcționează bine;
• cadrele naționale permit stabilirea și actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare și stabile;
• partenerii sociali sunt implicați în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim;
• variațiile salariului minim și exceptările sunt eliminate sau limitate;
• cadrele naționale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv și există mecanisme de monitorizare.

Altfel zis, Comisia vrea să se asigure că în fiecare țară regulile după care se stabilește salariul minim sunt în spirit de fair-play. Mai multe detalii.

Că veni vorba. Guvernul spaniol a aprobat vineri, 29 mai, introducerea unui venit minim vital, în valoare de 462 euro pe lună pentru un adult care trăiește singur. Familiile vor încasa lunar 139 de euro pentru fiecare persoană suplimentară, adult sau copil, cu un plafon fixat la 1.015 euro pe gospodărie. Nu este totuna cu ajutorul social din România, sau din alte state membre, care sunt mai mult simbolice (în România, media e de circa 50 de euro/lună/persoană) și/sau condiționate, ci este vorba de un venit minim, necondiționat, care ar permite unui adult să-și asigure subzistența.

¡Viva la Revolución! Introducerea acestui venit a fost condiționată de alianța politică neo-marxistă Unidas Podemos, pentru a intra în coaliția de guvernare, alături de social-democrații premierului Pedro Sánchez. Ca să fie clar: din Unidas Podemos face parte și Partidul Comunist Spaniol. Astfel, introducerea venitului minim vital este privită cu rezervă în mainstreamul politicii europene, în vreme ce stânga radicală exultă. Rezultatele le vom vedea peste patru-cinci ani. Un proiect pilot de același tip, derulat în Finlanda, a eșuat, în sensul că cei care au primit sumele de bani nu s-au simțit stimulați să își caute de lucru, dar s-au simțit mai relaxați și împliniți.

Cazul Daphne Caruana Galizia. Un fost ministru maltez i-a achitat 350.000 de euro unui ucigaș plătit, acuzat de asasinarea fostei jurnaliste malteze Daphne Caruana Galizia, a recunoscut luni, în faţa instanţei, intermediarul din acest dosar. Este vorba de Chris Cardona, care până în luna ianuarie a.c. a deținut funcția de ministru al economiei în Malta. Adică un presupus criminal (moral) stătea la masă cu toți miniștrii economiei din Europa, în cadrul Consiliilor UE.

Off-topic. Dacă săptămâna trecută am vorbit de micuța Slovenie, acum e rândul altui stat de buzunar, Estonia, care tocmai introduce o viză pentru nomazii digitali. Estimp, noi ne bucurăm că, în fine, putem plăti impozitele pe firmă prin ghiseul.ro. Vivat, crescat, floreat!