Euronewsletter: La mulți ani, Europa!

La mulți ani și sănătate! Sâmbătă este 9 mai, Ziua Europei. Se sărbătoresc 70 de ani de la Declarația Schuman, numită așa după Robert Schuman, ministrul de externe al Franței de atunci (a nu se confunda cu compozitorul Robert Schumann, cu doi „n”).

Într-un discurs istoric, Schuman a propus, în 9 mai 1950, la doar cinci ani de la terminarea războiului, unificarea producțiilor de oțel și cărbune ale Franței și Germaniei și gestionarea acestora de o Înaltă Autoritate. Pe baza acestei declarații s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, din care s-a dezvoltat ulterior Uniunea Europeană. Textul integral al Declarației Schuman.

Bunăoară, cu ocazia Zilei Europei, puteți intra în dialog, între orele 11.00 și 13.00 cu zece europarlamentari români în cadrul unui eveniment organizat pe Facebook de Biroul Parlamentului European în România. Puteți adresa întrebările deja, aici.

Breaking good news. Inițiativa „Ambulanța pentru monumente” a câștigat joi cel mai important premiu european din domeniul patrimoniului, Premiul Europa Nostra. Proiectul românesc a fost laureat la categoria Educație, Formare și Conștientizare. Mai multe despre premii, aici. Mai multe despre inițiativă și intervențiile sale, pe site-ul oficial.  Puteți vota online „Ambulanța pentru monumente” la Premiul Publicului.

Previziuni sumbre de primăvară. Economia României va înregistra o scădere semnificativă, de 6% în 2020, după mai mulţi ani de creştere robustă, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an, potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate miercuri de Comisia Europeană (CE). La nivel continental, economia UE va cunoaște anul acesta „o recesiune de proporții istorice”. Dacă există și vreo veste bună, aceea este că prețurile de consum vor scădea semnificativ, pe fondul reducerii cererii și al scăderii puternice a prețului petrolului.

Cele mai mari scăderi economice le vor înregistra Grecia (-9,7%), Italia (-9,5%) și Spania (-9,4%), iar cel mai ușor vor scăpa economiile Poloniei (-4,3%), Luxemburgului (-5,4%) și Austriei (-5,5%). Pentru 2021 este prevăzută o redresare economică robustă, dar nu pe măsura pierderilor pe acest an. Prin urmare, economiile Europei vor ajunge doar în 2022 să înregistreze o creștere față de 2019.

Documentul complet: Previziunile economice din primăvara anului 2020

Pressing la Consiliu. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, insistă ca, după pandemia COVID-19, România, Bulgaria și Croația să adere la Spațiul Schengen, măsură menită să consolideze acest spațiu, în contextul în care libera circulație în interiorul Uniunii Europene a fost restrâns, ca măsură de a limita răspândirea noului coronavirus, informează Agerpres. Comisia a constatat încă din 2011 că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare, iar Croația a primit undă verde în octombrie 2019 (știre care a generat un fake-news, la vremea lui, cum că croații au fost primiți în Schengen înaintea noastră). Decizia de extindere a Spațiului Schengen se ia însă de Consiliu, în unanimitate. Astfel, declarațiile benevolente ale Ylvei Johansson au doar efectul de a pune un pic de presiune pe acesta.

Himera extinderii. Summitul UE-Balcanii de Vest de la Zagreb, care trebuia să fie punctul forte al președinției croate a Consiliului Uniunii Europene s-a desfășurat miercuri, 6 mai, prin videoconferință. La finalul întrevederii, liderii europeni au adoptat o declarație călâie, care vorbește despre perspectivele europene ale celor șase state din Balcanii de Vest, dar fără a preciza niciun termen sau un angajament clar în acest sens. Mai mult, cuvintele „aderare” sau „extindere” nici măcar nu apar în declarație.

  • UE își reafirmă, o dată în plus, sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. Partenerii din Balcanii de Vest și-au reiterat angajamentul față de perspectiva europeană ca fiind opțiunea lor strategică fermă. Credibilitatea acestui angajament depinde, de asemenea, de o comunicare publică clară și de punerea în aplicare a reformelor necesare

– se arată în declarația comună post-summit. Tot documentul.

Este un limbaj aproape copy/paste din Declarația de la Sofia (documentul), din 2018, când procesul de extindere în Balcanii de Vest a fost relansat, în timpul președinției bulgare a Consiliului UE. Declarația de acum doi ani conținea și o anexă cu măsuri prioritare pentru întărirea cooperării dintre cele două părți, care lipsește declarației de acum. Mai mult, agenda de priorități de la Sofia nici nu a mai fost menționată expres în declarația de miercuri. Din această perspectivă, momentul Zagreb este un recul al procesului de extindere.


.

Bob cu bob. Țările Balcanilor de Vest sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. În acest moment, Muntenegru și Serbia au statutul de țări candidate la aderare, Macedonia de Nord și Albania au primit acordul formal pentru a deveni candidate, iar Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt potențial candidate.

Atenție la neatenție! Fraza „faptul că acest sprijin și cooperare depășesc cu mult ceea ce alți parteneri au furnizat regiunii merită o recunoaștere publică”, din declarație, pare o manifestare lipsită de echivoc a frustrării statelor europene față de Serbia, în contextul în care puterea de la Belgrad a făcut un adevărat spectacol din mulțumirile publice față de ajutorul primit din China. Mai multe despre summit, în Transilvania Reporter.

Bad day. În aceeași zi cu summitul și cu previziunile economice sumbre, organizația mondială Freedom House a dat publicității raportul privind evoluția democrației în 29 de state foste socialiste sau sovietice. Concluzia e seacă: niciodată, din 1995, de când se face acest studiu, nu a existat un reflux așa de mare al democrației în statele evaluate. Potrivit acestui raport, Serbia și Muntenegru, cele mai avansate două state din Balcanii de Vest pe calea aderării, nu mai pot fi numite democrații, ci regimuri hibrid.

Viszlát demokrácia. Mai mult, Ungaria, stat membru al UE, nu mai este nici ea considerată o democrație, ceea ce este o premieră, pentru blocul comunitar. Polonia a fost și ea retrogradată, în rândul statelor cu democrații semi-consolidate, palier pe care se află și România, Bulgaria și Croația. Țările considerate democrații consolidate dintre toate cele 29 sunt statele baltice, Cehia, Slovacia și Slovenia. Sinteza raportului, aici.

Acesta este cel de-al doilea raport major internațional din 2020 care nu mai consideră Ungaria o democrație. Primul a fost cel al Institutului V-Dem al Universității din Göteborg, Suedia (aici). În ambele cazuri, guvernul de la Budapesta a parat, spunând că organizațiile din spatele studiilor sunt sponsorizate de miliardarul George Soros.

Coincidență. În aceeași zi cu apariția raportului, Ungaria a suspendat mai multe din prevederile legislației europene privind protecția informațiilor cu caracter personal (GDPR).

Fără nicio legătură: Slovenia și Croația au luat atitudine față de  postarea premierului maghiar Orbán Viktor de pe Facebook, cu un glob pământesc pe care e figurată harta Ungariei Mari, care include integral Slovacia, parțial Croația, precum și Transilvania, scrie Digi24.

Leadership global. Într-o demonstrație de forță, Comisia Europeană a strâns 7,4 miliarde de euro într-un teledon de trei ore. Suma este destinată dezvoltării unui vaccin anti-COVID 19. Comisia a donat 1,4 miliarde de euro, dar nu toată suma reprezintă o alocare nouă. Cel mai mare donator statal a fost Norvegia, cu un miliard de euro. Canada a donat 551 de milioane, Germania, 525 de milioane, iar Franța 510. Fundația lui Bill și Melinda Gates a donat și ea 50 de milioane de euro. România a donat 200.000 de euro. La strângerea de fonduri nu au participat SUA și Rusia. Mai multe detalii.

…And justice for all. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, marți, că revocarea Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA, în 2018, i-a încălcat acesteia două drepturi fundamentale, anume cel de liberă exprimare și accesul la justiție. Decizia, aici.

  • În decizia Curții Constituționale, CCR a limitat dreptul meu de a contesta revocarea (din funcție de șefă a DNA – n.r.). Prin această limitare mi s-a încălcat un drept fundamental. În motivare CEDO explică de ce mi s-a încălcat și dreptul la liberă exprimare. Ca atare, nu există motive reale de revocare

– a comentat LCK decizia CEDO la Digi 24.

Restul e istorie. De la revocarea Laurei Codruța Kövesi până acum s-au scurs aproape doi ani. De atunci:

  • șeful de facto al guvernului, Liviu Dragnea, a ajuns la pușcărie
  • premierul, Viorica Dăncilă, a pierdut catastrofal alegerile prezidențiale, a fost destituită din fruntea PSD și a intrat într-un con de umbră
  • ministrul justiției, Tudorel Toader, s-a reîntors la catedră și a fost reales rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza”
  • președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, și ceilalți judecători constituționali care i-au încălcat drepturile Laurei Codruța Kövesi sunt bine-mersi
  • președintele României, Klaus Iohannis, a câștigat detașat alegerile prezidențiale
  • Laura Codruța Kövesi a câștigat procedura de selecție, în ciuda opoziției inițiale a României, și este primul procuror general al Uniunii Europene.

Mulțumesc și danke. Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a mulțumit României și Germaniei pentru că au fost primele state membre care au găzduit echipamentele rescEU (stocurile sanitare comune ale UE).

  • Am lucrat necontenit pentru a crea rezerva rescEU de echipamente medicale. Am creat deja un stoc de măști de protecție. Spania, Italia și Croația vor fi primele țări care vor primi echipamente, dar vor urma și alte livrări. Mulțumesc României și Germaniei pentru că au fost primele state membre care au găzduit echipamentele rescEU

– a declarat Janez Lenarčič. Mai mult.

O știre care ne-a scăpat săptămâna trecută: România poate lua 4,5 miliarde de euro din fonduri europene pentru sistemul public de sănătate.

  • Vestea bună pentru români este că din anul 2021 va exista pentru prima oară un Program Operațional dedicat exclusiv sănătății, cu un buget de aproximativ 4,5 miliarde de euro

– a anunțat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș.

Ulterior, el a declarat la Digi24 că Programul Operaţional de Sănătate ar putea deveni funcţional începând cu primul trimestru al anului viitor. Pentru spitalele regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova, va fi alocată o sumă de 1,66 miliarde de euro.

Întrebare retorică: cât de des intră în dialog cu dvs. parlamentarii și miniștrii români, pe Facebook sau oriunde altundeva?

Off-topic, dar nu total. Ca în fiecare an, două orașe din Europa împart titulatura de Capitală Culturală Europeană. Anul acesta este vorba de Rijeka, în Croația, și Galway, în Irlanda. Cum sunt greu de vizitat în această periodă ????, vă invităm la un tur fotografic, pe site-ul Europeana.eu.

Distribuie:

Postaţi un comentariu