EuroNewsletter: Istoria de scrie sub ochii noștri

Istoria se face sub ochii noștri. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, miercuri, în fața Parlamentului European, noua propunere de buget european pentru 2021-2027, combinată cu o propunere pentru un fond de redresare economică post-pandemie. Bugetul a fost eclipsat de fondul de redresare, denumit Next Generation EU (NGE). Acesta este, în sine, o premieră istorică, un plan care schimbă regulile europene în așa măsură, încât deja se vorbește despre el ca despre un restart al Europei sau ca despre o revoluție.

Despre ce este vorba? NGE propune un fond de 750 de miliarde de euro, care va fi distribuit celor 27 de state, cu scopul de a se redresa după criza provocată de pandemia COVID. Din cele 750 de miliarde, 500 ar urma să reprezinte granturi, iar 250 împrumuturi în condiții avantajoase. Pentru a strânge această sumă, Comisia se va împrumuta emițând bonduri. Banii vor fi înapoiați în comun de statele UE, într-o perioadă lungă de timp 2028-2058. Acest fond se va adăuga bugetului european clasic, în valoare de 1,1 trilioane de euro, pentru un total de 1,85 trilioane, aflate la dispoziția celor 27 de state.

De ce este așa revoluționar? Pe lângă punerea la comun a datoriilor statelor europene, care este în sine o revoluție, la care nu s-ar fi gândit nimeni la modul serios acum cinci ani, NGE prevede și acordarea unei noi puteri Comisiei, aceea de a colecta venituri proprii noi, cum ar fi o taxă pentru operațiunile companiilor care câștigă enorm datorită pieței unice sau o taxă digitală pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro. Noile venituri ar urma să ajute la achitarea dobânzilor la creditul angajat, astfel încât în contul statelor nu va rămâne de plătit decât datoria în sine. Dar, dincolo de aceasta, noua putere a Comisiei Europene înseamnă că o parte din bugetul european nu va mai depinde de vistieriile naționale. Mai departe, asta înseamnă o autonomie sporită a Comisiei, în relație cu statele, scrie Euractiv, într-un articol intitulat „Revoluția plutește în aer”.

Nu în ultimul rând. Planul propus de Comisie are la bază propunerea franco-germană cu privire la un fond de 500 de miliarde de euro, distribuit sub formă de granturi și asumat ca datorie comună. Propunerea franco-germană semnifică, pentru majoritatea analiștilor, repornirea „motorului” Uniunii Europene, care, după instalarea lui Emmanuel Macron la Élysée, părea gripat. Lubrifiantul care a uns motorul a fost, probabil, un sens al misiunii pe care l-a înțeles Angela Merkel, la final de carieră, acela de a renunța la propriile principii, enunțate în perioada crizei datoriilor suverane, de dragul supraviețuirii Uniunii Europene, și de a accepta datoria comună europeană.

La propunerea franco-germană, Comisia a adăugat componenta de împrumuturi, în valoare de 250 de miliarde, pentru a mulțumi grupul „statelor frugale”, care se opun unui fond bazat exclusiv pe granturi. „Frugalele” sunt, prin tradiție, Germania (care a dezertat, după cum s-a văzut), Austria, Olanda, Danemarca, Suedia și, în roluri episodice, Finlanda. Reacțiile acestora față de propunerea Comisiei au variat, de la tăcerea absolută a guvernului olandez, la un optimism prudent al Danemarcei și Austriei, un strop de rezervă de la finlandezi și ceva mai multă de la suedezi. Un tur de orizont cu poziția majorității țărilor din Uniune, de la Euractiv, aici.

Și nouă ce ne iese? Din cele 750 de miliarde, României ar urma să-i revină suma deloc neglijabilă de 33 de miliarde de euro. Două treimi vor fi granturi, iar o treime împrumuturi. Banii nu vor veni necondiționat, ci vor pe bază de proiecte, ca în cazul fondurilor europene standard, dar probabil cu o birocrație mai redusă. Cu această sumă, România este una dintre țările cu cele mai mari alocări din NGE. Găsiți în acest tabel, sumele pentru fiecare țară (coloana 6). Cele mai mari sume se vor duce către Italia și Spania. Câte 153, respectiv 149 de miliarde.

Pleașcă. Practic, prin cele 33 de miliarde de euro, se dublează suma pe care România o va avea la dispoziție în următorii șapte ani pentru dezvoltare. Astfel, înainte de pandemie, în pline negocieri pentru bugetul „standard” 2021-2027, suma preconizată pentru România se învârtea în jurul a 30 de miliarde de euro. Prin NGE, iată, suma s-a dublat.

Suma summarum. Propunerea Comisiei, deși revoluționară, game-changing și salutată de Parlamentul European și de cele mai importante capitale ale Uniunii, nu este decât baza negocierilor între cele 27 de state, care vor avea loc peste vară, iar în toamnă, ea va trebui să treacă și de Parlamentul European. Primul hop va fi Consiliul European din 19 iunie, când liderii europeni se vor întruni prima dată față în față, după izbucnirea pandemiei. Dar, după cum s-a exprimat și ministrul de finanțe al Germaniei, Olaf Scholz, care nu boate fi bănuit de exaltări, „există o foarte mare probabilitate că se va ajunge la o înțelegere bună”. Și tot el a apreciat planul ca fiind „un nou start” pentru Europa.

O, mal frumos! Primăria Cluj-Napoca a semnat, săptămâna trecută, un important contract de finanțare european, în valoare de 25,5 de milioane de euro. Banii vor fi folosiți pentru reamenajarea malurilor Someșului Mic, de la intrarea în oraș până la Podul Horea. Proiectul a fost depus spre finanțare de la sfârșitul anului 2018, dar, dat fiind faptul că municipiul Cluj-Napoca contractase deja toate fondurile europene alocate și chiar mai mult, prin redistribuirea unor fonduri rămase necheltuite, el a fost blocat, de fosta guvernare. Cum vor arăta malurile Someșului în 2023 și alte detalii, în Transilvania Reporter.

Ne facem bine. Uniunea Europeană a pus capăt marți, embargo-ului privind exporturile de echipamente de protecție împotriva coronavirusului, după ce a ajuns la concluzia că livrările către angajații din sectorul medical și alte categorii de lucrători din blocul comunitar sunt în prezent la un nivel adecvat, transmite Reuters, citat Agerpres. Restricțiile erau în vigoare din 15 martie.

Un caz de impostură. Europarlamentara PSD, Carmen Avram, a tras spuza pe turta ei, cu ocazia unei dezbateri din PE, cu care nu avea nicio legătură. Este vorba despre situația muncitorilor transfrontalieri, discutată, marți, în Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale. Carmen Avram a anunțat bombastic dezbaterea pe contul ei de Facebook, ca și când ar fi avut vreun lor în declanșarea discuțiilor. De fapt, nici poveste, după cum a demonstrat jurnalistul Dan Alexe.

Zerobuze. Oficialii municipalităților Bonn, Brussels, Dublin și Milano, cu o populație cumulată de 7,5 milioane de locuitori, au adresat o scrisoare deschisă Comisiei în care solicită încurajarea transportului public în perioada post-pandemie, sugerând crearea unui fond de 3,5 miliarde de euro, destinat exclusiv mijloacelor de transport care emit zero noxe. Detalii.

Reclame false eliminate. În urma apelului lansat de Comisie, platformele online au îndepărtat milioane de anunțuri publicitare înșelătoare. S-a acordat o atenție deosebită selectării ofertelor legate de măști și bonete chirurgicale, geluri dezinfectante, truse de testare, hrană, produse și suplimente alimentare/nealimentare cu presupuse efecte vindecătoare împotriva coronavirusului. Verificarea aprofundată a cuprins 268 de site-uri internet, dintre care 206 au fost marcate pentru investigații ulterioare în legătură cu posibile încălcări ale legislației UE privind protecția consumatorilor. Pe larg.

Tudorel, pe făraș. Comisia de la Veneția a primit de la Guvernul României cererea pentru eliberare lui Tudorel Toader din funcția de membru al forului consultativ al Consiliului Europei. „Putem confirma că Comisia de la Veneția a primit într-adevăr cererea ca dl. Tudorel Toader să nu mai fie membru din partea României”, a răspuns Comisia de la Veneția unei solicitări venite din partea HotNews.ro.

Jos labele de pe Hong Kong! China trebuie să respecte autonomia Hong Kong-ului, a transmis marți Uniunea Europeană, în contextul în care Beijingul e pe cale să adopte o legislație care încalcă statutul special al Hong Kong-ului. Susținând un discurs după o videoconferință cu premierul japonez Shinzo Abe, președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că Uniunea Europeană şi Japonia „împărtăşesc aceleaşi idei” în privinţa Chinei. „Nu suntem naivi în legătură cu comportamentul Chinei”, a completat Michel. Hong Kong, fostă colonie britanică până în 1997, este în continuare o democrație, cu statut autonom în cadrul Chinei. De mai mulți ani, oficialii chinezi de la Beijing și reprezentanții lor în Hong Kong încearcă să restrângă libertățile acestei regiuni, lucru care a stârnit numeroase proteste și confruntări în stradă.

Off-topic. 
Slovenia arată ca o grădină de basm, verde și îngrijită, cu sate bogate și infrastructură de invidiat. Ljubljana, o capitală de buzunar, confirmă și ea că esențele prețioase se țin în sticluțe mici. Partea I a unui roadtrip spre inima Balcanilor.

Distribuie:

Postaţi un comentariu