EuroNewsletter: Hocus-Potus și jocurile foamei de vaccin

HOCUS-POTUS. Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a avut joi o intervenție video în timpul reuniunii Consiliului European, desfășurată tot prin video. Prezența lui Biden (POTUS, pe Twitter) a fost prima întâlnire a unui președinte american cu liderii naționali ai UE, din 2009, când Barack Obama a participat la un summit UE-SUA. Încărcătura simbolică e importantă. Comparați sumedenia de zâmbete din screenshoturile de joi, cu imaginea înfruntării Trump-Merkel, de la summitul G7 din 2018.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a condus tabăra statelor nemulțumite de felul în care se împart vaccinurile, la summitul de joi seară. Asta în contextul în care mecanismul a fost creat chiar de statele europene, stând toate la masă, iar nu de vreun organism european opac și abscons, după cum am relatat și în newsletterul precedent. În esență mecanismul înseamnă o împărțire a vaccinurilor proporțională cu populația (pro rata e termenul utilizat), dar flexibil, astfel încât, dacă un stat nu își cumpără dozele alocate, alte state o pot cumpăra. Ceea ce s-a și întâmplat în cazul Austriei, Cehiei, și altor state, care nu și-au cumpărat toate dozele avute la dispoziție, iar acum sunt nemulțumite. În acest context, joi, nu s-a putut ajunge la un acord cu privire la o nouă modalitate de alocare a vaccinurilor, iar Politico Europe scrie că Sebastian Kurz i-a exasperat cu insistențele sale pe ceilalți lideri. Chestiunea a fost pasată spre negocieri către ambasadorii statelor la UE. România, prin președintele Iohannis, a pledat pentru o alocare pro rata, în continuare.

Pe de altă parte, Iohannis a insistat ca adeverințele electronice verzi să nu fie folosite decât în scopuri medicale, fără implicații în libera circulație, deși țara noastră permite libera circulație pe baza dovezilor de vaccinare, persoanele care au vaccinul făcut fiind exceptate de la carantinare, la intrarea în țară.

Frei fallen. Guvernul Germaniei e în corzi după o bâlbă majoră a cancelarului Angela Merkel, care a anunțat o serie de restricții dure de Paști, după care a revenit asupra deciziei și și-a cerut iertare de la germani, dar și după mai multe scandaluri de corupție, cum numai prin Balcani sau sudul extrem al Italiei ai crede că se pot întâlni. Problema nu este, însă, doar la nivel federal, ci și la niveluri premierilor landurilor, care, comentează Deutsche Welle, „s-au pierdut fără speranță în detalii”.

Eșecul colectiv al leadershipului german este ultimul dintr-o lungă serie de slăbiciuni arătate, în ultima perioadă, atât de aproape toți liderii statelor din vestul UE, cât și de instituțiile europene. În ambele cazuri, hârtia de turnesol a fost vaccinul AstraZeneca. În privința liderilor naționali, aceștia au suspendat campania de vaccinare, pe fondul unor informații neclare și infirmate de EMA și OMS, distrugând încrederea populației în acest vaccin. În privința instituțiilor europene, modul în care Comisia a negociat livrarea dozelor ridică mari semne de întrebare, și chiar oficialii europeni au recunoscut că s-au făcut greșeli. De la liderii din estul UE nu aveam așteptări, totuși, premierul slovac, Igor Matovič, le-a depășit 🙂 și a mers până acolo încât a negociat, fără mandatul coaliției de guvernământ, un import de vaccin rusesc. Șase din cei 16 miniștri, inclusiv cel al sănătății, și-au dat demisia, pentru a forța plecarea premierului, iar președinta Zuzana Čaputová i-a solicitat și ea lui Matovic să se retragă. Asistăm, astfel, la un an de la criza de solidaritate manifestată la începutul pandemiei, la o nouă criză la vârful Europei, una de leadership. În acest context, gândiți-vă cum ar funcționa o armată europeană sub atac. Imaginați-vă titluri: „Trupele din 12 state europene nu iau parte la bătălii, până când nu e reconfirmată strategia de luptă” sau „Infanteriștii europeni au primit o pușcă la trei soldați, din cauza unui contract neclar”… și, da, sunt voci importante care insistă pentru crearea unei armate europene.

Fast forward. Eurodeputații au decis să accelereze aprobarea adeverinței electronice verzi, permițând circulația sigură și liberă pe durata pandemiei. Scopul este de a facilita adoptarea sa până în vară, se arată într-un comunicat al Parlamentului European. Procedura de urgență a fost aprobată cu 468 de voturi pentru, 203 împotrivă și 16 abțineri. Urmează ca plenul PE să adopte mandatul de negociere cu Consiliul, în cursul următoarei sesiuni plenare, din 26-29 aprilie. Negocierile cu Consiliul vor fi purtate de Comisia pentru libertăți civile. La final, rezultatul negocierilor dintre cele două părți va trebui aprobat atât de Parlament, cât și de Consiliu. Pare complicat, dar e perfect posibil ca întreg procesul să fie gata până la 1 iunie, timp în care Comisia se va ocupa de aspectele tehnice și de infrastructura necesară introducerii adeverințelor verzi.

În Cehia, cotidianul economic Hospodářské noviny a publicat estimările oficiale ale Uniunii Europene cu privire la proporția de persoane ce ar putea fi vaccinate cu ambele doze până la sfârșitul lunii iunie. România este statul din fostul spațiu socialist care stă cel mai bine (56%), aproape de media europeană, campioana fiind Malta (92%), iar codașa, Bulgaria (36%). Datele sunt, însă, doar pentru vaccinurile autorizate de EMA, iar Ungaria vaccinează și cu Sputnik V și cu Sinopharrm. Pe de altă parte, guvernul ceh (la fel ca cel austriac și altele) nu au comandat toate dozele pe care le aveau la dispoziție, ci doar 80%.

Totodată, 29 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca au fost descoperite într-o fabrică italiană, în urma unei vizite a lui Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, însărcinat cu supervizarea producției de vaccinuri în UE. Descoperirea a venit în contextul în care UE vrea să blocheze exporturile de vaccin, inclusiv către Marea Britanie, lucru care a creat o nouă dispută intensă Bruxelles – Londra.

Știri din Orbanistan. Guvernul Viktor Orbán plătește Chinei pentru vaccinul Sinopharm un preț dublu față de cel obținut de UE pentru Pfizer și de 25 de ori mai mult decât cel pentru AstraZeneca, relatează presa maghiară (atâta câtă mai e). Publicația Direkt36.hu, citată de Newsweek.ro, arată că achiziția vaccinului Sinopharm, produs de China, se face printr-o companie intermediară, Danubia Pharma, care, la trei zile după înființare, a cumpărat un distribuitor local de medicamente, apoi a primit contractul de 150 de milioane de euro pentru achiziția de către stat a cinci milioane de doze de la Sinopharm. (Bineînțeles, nu e nimic suspect aici, e vorba doar de protejarea națiunii maghiare, iar dacă nu sunteți de acord cu asta, înseamnă că sunteți sorosisti).

Același guvern urmărește să promoveze o muzică pop&rock cu valențe patriotice, (dacă vi se pare suspect, rămâne cum ne-am înțeles, dar schimbați „națiunea” cu „cultura”).

Se caută unicorni. Cel mai mare fond de capital de risc din Uniunea Europeană a început să facă investiții, în cea mai recentă încercare a Bruxelles-ului de a susține crearea de start-up-uri inovatoare care să poată concura cu rivalii din Statele Unite și din Asia. Fondul în valoare de trei miliarde de euro, gestionat de Consiliul European pentru Inovare, lansat săptămâna trecută, a investit în CorWave, un startup din Franța, care dezvoltă un dispozitiv ce ajută inima să bată. Europa duce lipsă de start-up-uri capabile să reziste presiunii giganților americani Google, Apple, Facebook, Amazon, notează Bloomberg, citat de Economedia.ro.

Veniră europenii. UE contribuie cu 726 de milioane de euro la construirea drumului expres Craiova-Pitești. Finanțarea a fost aprobată marți de Comisia Europeană. Drumul expres va avea 121 de kilometri și ar trebui să fie gata în 2023. Anul acesta se așteaptă finalizarea unuia dintre cele patru tronsoane ale șoselei rapide.

Încet, dar prost. Județul Hunedoara riscă să piardă fonduri europene de peste 20 milioane de euro. În mai bine de 17 luni de la momentul în care a fost semnat un contract de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, pentru o linie de autobuze electrice care să lege localitățile din Valea Jiului, autoritățile nu au reușit decât să facă mici pași. La finele lunii ianuarie, Agenția de Dezvoltare Regională Vest a informat partenerii din proiect că va fi nevoită să propună Ministerului Dezvoltării rezilierea contractului. Și asta pentru că primăriile asociate în proiectul Green Line Valea Jiului, plus administrația județeană, nu au reușit în aproape un an și jumătate să avanseze cu acest proiect. Green Line prevede crearea unei linii de autobuze electrice între Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Cum s-a ajuns la impasul de acum, explică PressHub. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”)

Bugetul Clujului crește spectaculos, pe seama fondurilor europene. Proiectul prevede un buget general de 433,2 milioane de euro, mai mare cu aproape 23%, față de anul 2020. În lei, este vorba de 2,117 miliarde. Comparativ cu bugetul de anul trecut, veniturile proprii cresc spectaculos, cu 430 milioane de lei, de la 1,32 miliarde de lei. Creșterea vine, în cea mai mare parte, din fonduri europene și alte fonduri internaționale, în valoare totală de 607 milioane de lei, în 2021, capitol la care plusul este de 315 milioane de lei, față de anul trecut.

Arta războiului nervilor. Acordul comercial dintre China și Uniunea Europeană, consfințit la sfârșitul anului trecut, este aproape mort, după sancțiunile impuse, luni, de europeni unor oficiali din China (patru la număr), acuzați că sunt implicați în oprimarea populației uigure. Sancțiunile europene au fost urmate imediat de contraatacul Chinei, care a impus la rândul ei sancțiuni împotriva a cinci europarlamentari, a subcomisiei privind drepturile omului și a unor cercetători specializați în problematicile Chinei. Ca urmare, numeroși europarlamentari au început să spumege în media și pe rețelele sociale. Ei amenință că nu vor ratifica tratatul comercial. Pentru a intra în vigoare, tratatul trebuie ratificat de Parlamentul European, care tocmai ce nu este în starea de spirit necesară.

Mandat. Joia trecută, liberalul belgian Guy Verhofstadt a fost numit în funcția de președinte al delegației parlamentare care va face parte din conducerea Conferinței privind viitorul Europei. Verhofstadt va fi în fruntea unei liste de șapte europarlamentari. Este un premiu de consolare pentru fostul premier al Belgiei, al cărui nume a fost îndelung vehiculat ca președinte al Conferinței.

Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, are COVID-19, dar se simte bine.

Asta ne mai lipsea. S-a blocat Canalul Suez, după ce un vapor taiwanez cargo s-a înfipt cu prova în nisip, așezându-se de-a curmezișul pe canal.