EuroNewsletter. Dramoleta PPE-FIDESZ, la sfârșit

Investigație. O bună parte din alocarea specială de fonduri europene dedicată Deltei Dunării, în valoare de peste un miliard de euro, a fost împărțită de un grup de politicieni și oameni de afaceri conectați între ei, arată o investigație realizată de jurnaliști de la Info Sud Est. Ancheta jurnalistică arată că doar 15% din miliardul alocat de Uniunea Europeană a ajuns la destinatarii care aveau cea mai mare nevoie de aceste fonduri, adică pescarii și alți oameni izolați din localitățile Deltei. Mecanismul de finanțare, numit Investiții Teritoriale Integrate (ITI), a fost creat la nivelul UE pentru a ajuta zone cu un anumit specific. În România a existat în perioada de finanțare 2014-2020 un singur mecanism ITI, cel pentru Delta Dunării. Banii ITI au fost gestionați de Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea și au ajuns la el și la apropiați ai săi, susțin jurnaliștii constănțeni.

Care pe care. Parlamentul European (PE) trimite în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiție a UE (CJUE) pentru „eșecul de a acționa” pentru garantarea reciprocității depline a vizelor între UE și SUA, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch. „Pe scurt, SUA nu au ridicat obligativitatea vizelor de scurtă ședere pentru cetățenii din Bulgaria, Croația, Cipru și România, declanșând mecanismul de reciprocitate (…). PE a cerut Comisiei să adopte o suspendare temporară a scutirilor pentru cetățenii americani”. Deoarece Comisia nu și-a definit poziția în cadrul legal stabilit, PE a dat Comisia Europeană în judecată la CJUE „pentru a se asigura că legislația UE este aplicată pe deplin”. Întrebarea care se pune este cum ar fi putut acționa Comisia Europeană pentru garantarea reciprocității, fiindcă nu are puterea de a decide cine cui impune vize, acesta fiind un atribut al guvernelor naționale. Oricum, e de urmărit decizia CJUE și mai ales ce va face Comisia dacă va fi obligată să acționeze.

S-au întors mașina lumii. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, le-a trimis joi o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepreşedintelui executiv, Frans Timmermans, prin care atrage atenţia asupra „derapajelor nedemocratice” ale guvernului de la București. În esență, derapajele invocate de liderul opoziției țin de respingerea in corpore a amendamentelor PSD la buget și de împărțirea în teritoriu a banilor, precum și de o serie de reforme aplicate sau anunțate, pe care social-democratul le consideră politizări ale administrației, justiției sau învățământului. Altă sesizare ține de faptul că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu a fost discutat în Parlament. Fiind vorba de un instrument pe baza căruia vor intra în țară fonduri de aproximativ 30 de miliarde de euro, solicitarea PSD de a dezbate PNRR în legislativ este cât se poate de rezonabilă.

De ce Frans? Interesantă este opțiunea PSD de a transmite scrisoarea către Frans Timmermans, cel care în Comisia Juncker a fost „omul de fier” în chestiunea statului de drept. Din această postură el a intrat de mai multe ori în coliziune cu PSD-ul lui Dragnea. Însă, în Comisia von der Leyen, Timmermans are cu totul alte preocupări, legate de implementarea Pactului Verde European, în vreme ce statul de drept este în competența vicepreședintei Věra Jourová. Așa că liderul PSD sau a greșit adresantul sau i-a scris olandezului în ideea că e cel mai bine plasat social-democrat din Comisie.

Rubrica despre vaccin:

Pașaport. Comisia Europeană va prezenta luna aceasta o propunere pentru crearea unui pașaport digital de vaccinare la nivelul Uniunii Europene. În timp ce Austria, Grecia, Italia, Spania și Bulgaria susțin ideea unui astfel de act, alte state membre, precum Franţa şi Germania, sunt rezervate, mai ales că procentul persoanelor vaccinate în UE este încă foarte redus şi s-ar crea discriminări. De asemenea, Belgia, Olanda și România și-au exprimat de asemenea reticențele cu privire la propunere.

Premieră. Italia a blocat exportul a 250.000 de doze de vaccin AstraZeneca în Australia, fiind prima țară care implementează noile reguli privind livrarea vaccinurilor în afara UE. Roma a informat Bruxelles-ul cu privire la intenția de a bloca exportul și a primit undă verde de la instituțiile europene. Uniunea a introdus noile reguli – controversate pe plan global – după ce AstraZeneca a anunțat că nu poate furniza cantitățile de vaccin stabilite. Potrivit noului regulament de export, producătorii de vaccin cu baza în UE trebuie să ceară autorizație de la guvernul din țara unde se produce vaccinul lor anti-Covid, înainte de a-l comercializa în afara UE.

Fisuri europene. Israel, Austria și Danemarca au anunţat joi seara oficial o alianță al cărei scop este dezvoltarea şi producerea de noi generaţii de vaccinuri împotriva COVID-19. Anunțul a fost făcut la finalul unei vizite în Israel a cancelarului austriac Sebastian Kurz şi a șefei guvernului danez Mette Frederiksen. Anterior, Kurz a declarat ziarului german Bild că, după el, Agenția Europeană pentru Medicamente „este prea lentă” în a aproba vaccinurile.

Grupul de la Vișegrad și tentațiile Estului. Preşedintele polonez Andrzej Duda a discutat cu omologul său chinez Xi Jinping despre eventualitatea ca Polonia să cumpere doze ale vaccinului chinezesc Sinopharm. Vaccinul chinezesc nu este aprobat de Agenția Europeană pentru Medicamente, dar Ungaria a devenit săptămâna trecută primul stat membru UE care a început să-l administreze. Premierul de la Budapesta, Viktor Orbán, s-a vaccinat, duminică, chiar cu Sinopharm. Pe de altă parte, Slovacia a cumpărat două milioane de doze de vaccin rusesc Sputnik V, iar Cehia a solicitat și ea Rusiei vaccin. Vaccinul rusesc se administrează deja în Ungaria.

Joi, Agenția Europeană pentru Medicamente (AEM) a anunțat că Sputnik V a intrat în evaluare pentru a fi aprobat în Uniunea Europeană. Reamintim, statele UE nu sunt obligate să aștepte deciziile AEM, ci pot aproba vaccinuri la nivel național.

Noi să fim sănătoși! Regiunea separatistă Transnistria va primi 1.800 de doze din cele 20.000 donate de România Republicii Moldova. Dozele vor fi administrate personalului medical de peste Nistru. În loc să zică mulțumesc, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a mințit de la obraz, afirmând că vaccinul a venit pe linia Organizației Mondiale a Sănătății.

Greșalele noastre: În newsletterul anterior am scris că donația de vaccin făcută de România către Republica Moldova a avut loc în afara mecanismului european de protecție civilă rescEU, ceea ce e fals. Nostra culpa.

Pfizer.ro. Grupul farmaceutic american Pfizer urmează să concedieze 15% din personalul centrului său de distribuţie de la Zaventem (Belgia), urmând ca o parte din activităţile acestui centru să fie transferate în România.

Glume de autobază. Premierul Slovaciei, Igor Matovic, și-a cerut joi scuze ucrainenilor, după ce a sugerat în glumă că Rusia poate să ia Transcarpatia ca plată pentru livrarea către Slovacia a dozelor de vaccin Sputnik V. Întrebat, într-un interviu la un post de radio, ce a promis Rusiei în schimbul vaccinului, Matovic a spus în glumă că a oferit „Transcarpatia”. Regiunea din vestul Ucrainei, în care se află și Maramureșul de Nord, a făcut parte, în perioada interbelică, din jumătatea slovacă a Cehoslovaciei, după care a fost anexată de URSS, fiind alipită la RSS Ucraina – în mare, cam la fel ca Bucovina de Nord. Glumele pe seama integrităţii teritoriale sunt o problemă destul de delicată pentru Ucraina, după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, comentează agențiile internaționale de presă. De altfel, înainte de scuzele oficiale, ministerul de externe ucrainean îl convocase pe însărcinatul cu afaceri al Slovaciei la Kiev, pentru a-i transmite un protest. Scuzele lui Matovic le găsiți pe Twitter.

Război și pace. Serbia a furnizat 10.000 de doze de vaccinuri produse de AstraZeneca țării vecine Bosnia și Herzegovina, într-un gest de solidaritate. Președintele sârb, populistul Aleksandar Vucic, a mers în capitala bosniacă Sarajevo pentru a livra personal această tranșă de vaccinuri.

Revenim la programul normal:

Lucruri mari și invizibile. Comisia Europeană a prezentat, joi, agenda pentru realizarea unei Europe sociale puternice, care pune în prim-plan locurile de muncă și dobândirea de abilități adaptate viitorului. Planul de acțiune stabilește trei obiective principale pe care UE trebuie să le îndeplinească până în 2030:

1. cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă;
2. cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare;
3. numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puțin 15 milioane.

Camuflată într-o terminologie imposibilă (Mostra A: „deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii” sau Mostra B: „prezintă acțiuni concrete în vederea implementării în continuare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca efort comun al statelor membre și al UE, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile”) aceasta este una dintre acele acțiuni invizibile și plicticoase, care schimbă fundamental în bine Europa și o fac să fie în continuare cea mai mare zonă de democrație și prosperitate din lume.

În congruență cu inițiativa Comisiei, un summit social european este principalul punct de atracție al președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene, urmând să aibă loc în 7 mai, la Porto.

La mai mare! Orașul Lublin din estul Poloniei va fi Capitala Europeană a Tineretului din 2023. Între cele trei finaliste s-a aflat și Baia Mare. Clujul a fost CET în 2015, an în care s-au pus bazele Festivalului Untold. Orașul lituanian Klaipėda este capitala curentă a tineretului în Europa.

Cine salvează Salvarea? Sediul Serviciului de Ambulanță al județului Teleorman se află într-o stare avansată de degradare. Pereții stau să cadă, firele atârnă pe marginea clădirii, iar încăperile sunt de-a dreptul dezolante. Din 2016 se discută în județ despre un proiect cu fonduri europene, menit să reabiliteze această clădire și să-i crească eficiența din punct de vedere energetic. Suntem în anul 2021 și încă se lucrează la etapa de proiectare. Asta, în ciuda faptului că lucrarea ar fi trebuit să fie terminată cel târziu în anul 2020. Cum s-a ajuns în această situație într-un articol realizat de rețeaua PressHub. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”).

Dramoleta PPE-FIDESZ la sfârșit (în sfârșit). Partidul FIDESZ al premierului ungar Viktor Orbán și-a anunțat retragerea din grupul Partidului Popular European, cel mai mare din Parlamentul European. Părăsirea grupului PPE de către FIDESZ este finalul unui proces ezitant, început acum doi ani. Atunci, FIDESZ a fost suspendat din familia politică PPE, din cauza derapajelor iliberale ale regimului Orbán. Atenție, chestie de finețe: a fost suspendat din PPE, ca partid politic paneuropean, nu și din grupul format de PPE în Parlamentul European. Prin urmare, europarlamentarii FIDESZ au continuat să activeze în rândurile acestui grup, spre nemulțumirea multor alte partide membre. Săptămâna trecută a devenit evident că grupul PPE urmează să își schimbe regulile interne, astfel încât să poată fi suspendat un întreg partid din grup, nu doar membri individuali. Pentru toată lumea era clar că modificarea se face pentru a putea scăpa de indezirabilul FIDESZ. Orbán și-a jucat ultima carte, duminică, când i-a scris președintelui grupului, Manfred Weber, avertizându-l că FIDESZ se va retrage din grup, dacă va fi modificat regulamentul. Scrisoarea premierului ungar a fost făcută publică pe Twitter de Novak Katalin, vicepreședinte al FIDESZ, și a dezlănțuit o cascadă de replici acide. Meme-ul nostru favorit este cu un citat din Gollum.

Revenind la desfășurarea evenimentelor, miercuri, grupul EPP a votat cu majoritate largă (148 contra 28) schimbarea de regulament. Din informațiile Politico Europe, au votat contra întreaga delegație maghiară (11 persoane), trei sloveni, șase austrieci (din șapte) și câțiva aliați din mai multe țări, printre care România și Bulgaria. Evident, cei doi europarlamentari UDMR din cadrul PPE, Iuliu Winkler și Vincze Loránd, nu ar fi putut vota pentru. La foarte scurt timp după vot, Viktor Orbán și-a pus în aplicare amenințarea, iar FIDESZ și-a anunțat ieșirea din grupul PPE, tot printr-o scrisoare făcută publică pe Twitterul Katalinei Novak.

Despre cât de tare a acaparat partidul FIDESZ statul ungar vorbește de la sine faptul că ambele scrisori ale lui Orbán sunt redactate pe foi cu antetul prim-ministrului, deși ele sunt scrise în calitate de președinte al FIDESZ.

Un om trist. Aliații FIDESZ din România, respectiv UDMR, au criticat PPE, prin intermediul președintelui, Kelemen Hunor.

• „Este trist și îngrijorător ce se întâmplă în grupul Partidului Popular din Parlamentul European. Excluderile nu conduc la niciun rezultat, acestea nu vor face din Partidul Popular European un grup mai puternic, mai bun sau mai eficient. PPE acceptă tot mai rar diferențele de opinie, iar aceasta este, de fapt, adevărata problemă”.

– a declarat acesta.

El a precizat însă că UDMR va rămâne mai departe membru al PPE.

Și unul vesel. Dacian Cioloș, în calitate de președinte al grupului Renew Europe, al treilea cel mai mare din PE și aliat „la guvernare” cu PPE a salutat autoeliminarea FIDESZ.

• „Ieșirea delegației FIDESZ a lui Viktor Orban din Grupul Popularilor Europeni era o acțiune necesară pentru sănătatea democrației din Europa. Populismul toxic practicat de Orban în Ungaria nu mai avea cum să fie susținut în Parlamentul European – încrederea în Uniune ar fi avut de suferit”.

– a scris Cioloș pe Facebook.

Cei doi sunt aliați la guvernare în România.

Quo Vadis? Se pune întrebarea spre ce tabără se va îndrepta FIDESZ mai departe, iar grupul Europenilor Conservatori și Reformiști (ECR) și-a deschis deja brațele, printr-un comunicar al co-liderilor în care își exprimă solidaritatea cu europarlamentarii rămași de izbeliște. Din ECR fac parte aliații tradiționali ai lui Orbán, respectiv polonezii de la PiS, așa că majoritatea analiștilor cred că FIDESZ se va îndrepta spre acest grup, eurosceptic. Alternativa ar fi grupul „Identitate și Democrație”, din care fac parte partide radicale de dreapta ca Lega lui Matteo Salvini, din Italia, Alternative für Deutschland, cel mai mare partid de opoziție din Germania, sau partidul francez Rassemblement National, condus de Marine Le Pen.

Indiferent de opțiune, FIDESZ este acum în opoziție în Parlamentul European. Pe de altă parte el încă este, formal, membru al familiei politice PPE, din care este suspendat de doi ani.

Se îngroasă gluma în Austria. Consiliul Europei a constatat „progrese insuficiente” din partea Austriei în materie de luptă împotriva corupției în mediile judiciare sau politice, arată un raport al GRECO, organism al Consiliului Europei. Această instituție europeană nu are legătură directă cu Uniunea Europeană, dar, în septembrie, și UE semnala o serie de îngrijorări cu privire la statul de drept din Austria. Astfel, Austria se afla pe locul trei în topul țărilor cu privire la care Comisia Europeană a exprimat „îngrijorări” sau „îngrijorări serioase”, după Polonia și Bulgaria și devansând România și Ungaria.

În definitiv, Metternich spunea că Balcanii încep de la periferia Vienei.

Ne-a plăcut: O nouă bijuterie de infografie de la Eurostat arată pe ce s-au dus banii din bugetele statelor Uniunii Europene în 2019 (cele mai recente date). Protecția socială este campioană peste tot, chiar și în România, cu 11,9% din buget, destul de departe de media europeană, de 19,3%. Finlanda a avut cele mai mari alocări la acest capitol: 24%.