EuroNewsletter: Descentralizare și contraperformanțe economice

Începe o nouă eră. Parlamentul României a adoptat, miercuri, 10 iunie, o lege deosebit de importantă pentru descentralizarea modului în care se accesează fondurile europene pentru dezvoltare regională. Astfel, potrivit noii legislații, Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), devin autorități de management pentru Programul Operațional Regional. Altfel spus, fondurile alocate celor opt regiuni de dezvoltare ale României nu vor mai fi gestionate în ultimă instanță de la București, ci la nivel regional.

O primă reacție a venit, joi seară, de la Timișoara.

  • Începe o nouă eră în ceea ce înseamnă dezvoltarea regională şi managementul fondurilor europene la nivelul regiunilor din România. Vorbim despre proceduri simplificate, scrierea ghidurilor de finanţare la nivel local, finanţări adaptate nevoilor din regiune, un contact direct cu Comisia Europeană

– a declarat directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim.

Pe larg despre nou legislație și necesitatea ei, în Transilvania Reporter.

Ne-a trecut glonțul pe lângă ureche. Agenția Standard & Poor’s a decis, la sfârșitul săptămânii trecute, să păstreze ratingul de țară acordat României, cel de BBB-, cu perspectivă negativă, adică ultima gradație înaintea categoriei de „junk”, nerecomandată pentru investiții. Majoritatea analiștilor consideră menținerea României în categoria recomandată pentru investiții o păsuiră primită de București, ca efect al pandemiei. Destrăbălarea fiscală a guvernelor Grindeanu-Tudose-Dăncilă, urmată de abulia guvernării Orban au avut repercusiuni serioase asupra sănătății macroeconomice. Astfel, am fost salvați de la retrogradare de dificultățile create pe plan global de pandemie și, probabil, și de sumele mari care se vehiculează să intre în România din pachetul de redresare economică. O analiză temeinică de la Europa Liberă.

Oficial nu ne merge bine. România nu mai îndeplinește niciun criteriu privind trecerea la euro, potrivit Raportului de convergență publicat de Comisia Europeană. Aceasta este o veste cât se poate de proastă, deoarece este un regres palpabil și vizibil față de 2016, în perioada hulitei guvernări tehnocrate, când România îndeplinea toate condițiile tehnice de aderare. Adevărul trece în revistă care sunt aceste criterii.

Post-scriptum la Trianon 100. Președintele României, Klaus Iohannis, a atacat vineri la Curtea Constituțională legea prin care 4 iunie a fost desemnată Ziua Tratatului de la Trianon, act normativ adoptat de Parlament pe 13 mai la inițiativa PSD.

Post-post-scriptum la Trianon 100. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a vituperat, sâmbătă, împotriva Vestului, pe tema Trianonului, spunând, printre altele, că „vom fi prezenți la înmormântarea celor care au vrut să ne bage pe noi în mormânt”.

Premieră. Un raport al Comisiei Europene făcut public miercuri, 10, iunie acuză oficial China (pentru prima oară) și Rusia (pentru a n-a oară) că se află în spatele unei campanii vaste de dezinformare și difuzare de fake-news în Europa.

  • Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial”.

– se arată în document

„Am asistat și la o înmulțire a narativelor care subminează democrațiile noastre și, de fapt, răspunsul nostru la criză, de exemplu, afirmația că există laboratoare biologice secrete americane în foste republici sovietice a fost răspândită atât de media pro-Kremlin, cât și de oficiali și mass-media de stat din China”, a precizat Věra Jourová vicepreședinta Comisiei, pentru valori și transparență, citată de The Guardian.

Secesiune? Mai mult de jumătate dintre scoțieni (52%) sunt de părere că Scoția ar trebui să fie un stat independent, arată un sondaj de opinie realizat la sfârșitul lunii mai-începutul lunii iunie. Prim-ministrul de la Edinburgh, Nicola Sturgeon militează deschis pentru separarea Scoției de UK, după Brexit. Acțiunile legale menită să ducă la un nou referendum au fost sistate în timpul pandemiei, dar este de așteptat ca, din toamnă, sau chiar mai devreme, mișcarea secesionistă să pornească din nou.

Finanțare. Două asociații clujene vor fi finanțate prin programul Europa Creativă. Este vorba de Asociația Fapte, partener în proiectul transnațional „Play Ground” și Centrul Cultural Clujean, partener în proiectul transnațional „Stronger Peripheries: a Southern Coalition”. Detalii, de la Clujul Cultural.

Sprijin pentru aderarea la Schengen. Comisia pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European a făcut apel la statele Uniunii Europene să întreprindă pașii necesari pentru primirea Croației, Bulgariei și României în Spațiul Schengen. Se așteaptă ca proiectul de rezoluție adoptată de LIBE să fie votat în plenul Parlamentului European, care se va întruni în perioada 17-19 iunie.

Reamintim, cele trei state îndeplinesc condițiile tehnice de aderare la spațiul fără frontiere, au recomandarea Comisiei de aderare din 2011, România și Bulgaria, respectiv 209, Croația, precum și susținerea, acum reiterată, a Parlamentului. Toate aceste sunt însă doar ceva mai mult decât o frecție la un picior de lemn, atâta vreme cât decizia finală este a Consiliului, și trebuie luată în unanimitate.

O româncă face carieră. Diplomata Oana Cristina Popa a fost numită șef al delegației UE în Muntenegru. Oana Cristina Popa (contul de Facebook) este, în prezent, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Serbia. Alți trei români ocupă în prezent poziții de șef de Delegație UE, Denisa-Elena Ionete în Niger, Traian Laurențiu Hristea în Mongolia şi Cristian Tudor în Kuweit.

Ș-altădată, ș-altădată… Semnatarul prezentului newsletter a fost invitat (și s-a prezentat pe Skype) la emisiunea „Acasă în Europa”, realizată de politologul Mihnea Stoica la TVR Cluj, vinerea trecută. S-a discutat mai ales despre finanțarea alocată de UE pentru România, dar și alte chestiuni de pe agenda europeană. Puteți urmări emisiunea aici.

Headhunting. Miniștrii de Finanțe din zona euro au început joi, 11 iunie, procesul de selecție a următorului președinte al Eurogrupului. Favoriți sunt văzuți miniștrii de Finanțe din Spania, Luxemburg și Irlanda. Președintele Eurogrupului stabilește agenda pentru reuniunile lunare ale miniștrilor de Finanțe din zona euro și lucrează pentru stabilirea unei soluții de compromis cu privire la politicile cheie. Astfel, este o funcție unde talentele diplomatice sunt poate chiar mai importante decât cele de finanțist. Un mandat durează doi ani și jumătate, iar cel al actualului președinte, portughezul Mario Centeno ar urma să se încheie în 13 a.c. Interesant, în procesul de alegere fiecare stat al Zonei Euro are un vot, ceea ce înseamnă că Germania, a patra putere economică mondială, este pe picior de egalitate cu Malta, un stat cu o populație cât a orașului Cluj-Napoca.

Pană de motor. România era în 2018 pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința ratei de motorizare, cu 332 de autoturisme la mia de locuitori, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Cele mai multe mașini per locuitor se înregistrează în Luxemburg (676 de autoturisme la mia de locuitori în 2018), în special datorită angajaților transfrontalieri care folosesc mașinile companiilor înmatriculate în această țară. Luxemburg este urmat de Italia (646 autoturisme), Cipru şi Finlanda (ambele cu 629 mașini). Pe de altă parte, Polonia, Estonia și Finlanda au parcuri auto mai învechite decât România.

Europeni verzi. Un sfert din bugetul multianual al Uniunii Europene 2021-2017 va fi direcționat către proiecte care vor contribui la protecția mediului și la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, a declarat, miercuri, 10 iunie, Siegfried Mureșan, raportor în Parlamentul European pentru Green Deal. Nu obișnuim să promovăm europarlamentarii, dar declarațiile și informațiile furnizate de Mureșan sunt relevante, deoarece el este unul dintre actorii implicați în desenarea acestui buget, din partea Parlamentului. Detalii aici.

Deși… Comisia a publicat joi, 11 iunie, rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020, care monitorizează performanțele digitale globale din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală. Mai rău ca noi nu stau decât bulgarii și grecii. Raportul pentru România poate fi descărcat aici. Comunicatul de presă e aici.

Off-topic, dar nu total. Statuia lui Churchill din Londra a fost vandalizată (s-a urinat pe soclu, printre altele), cea a lui Columb, din Boston, decapitată, iar cea din Richmond a aceluiași navigator, distrusă. Totodată, filmul „Pe aripile vântului” a fost retras temporar de pe Netflix, pentru a fi contextualizat. Toate acestea se petrec pe fundalul manifestațiilor anti-rasism, declanșate în SUA, în urma uciderii afro-americanului George Floyd de un polițist alb. O fi bine? O fi rău? Ce părere aveți? Scrieți-ne la europa@transilvaniareporter.ro sau dați un reply la acest email și vom publica cele mai interesante păreri.

Distribuie:

Postaţi un comentariu