EuroNewsletter: cum am devenit bogați fără să simțim

Legea medievală inițiată de senatorul-teolog de Sălaj, Vasile Cristian Lungu (PMP), prin care se interzice în școli și în universități orice referire la identitatea de gen, a pus România din nou pe harta știrilor proaste din Europa. Țara noastră s-ar alătura, din nou, prin această lege – care nu va ajunge să fie promulgată, cel mai probabil – tandemului format din Ungaria și Polonia, țări ale căror regimuri sunt în coliziune cu normele europene în materie de stat de drept. O punere în context de la Euronews și o reacție de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, care reclamă încălcarea libertății academice.

Legea revoluționară privind descentralizarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională, despre care am relatat pe larg în newsletterul trecut, a fost atacată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Interesant, nu a fost atacat principiul administrării la nivel regional a fondurilor, ci două chestiuni conexe, legate de dreptul la proprietate și statutul judecătorilor. Astfel, chiar dacă va fi retrimisă la parlament de Curtea Constituțională, ea va fi modificată doar în privința aspectelor sesizate de ÎCCJ, nu și la principiile de bază, cele privind descentralizarea.

O altă prevedere revoluționară. Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, o ordonanță de urgență care permite transferul proiectelor de infrastructură rutieră şi feroviară de interes național de la autoritățile centrale la autoritățile locale. Pe baza acestei ordonanțe, Clujul ar putea solicita să gestioneze direct construcția centurii metropolitane. Până acum, se puteau transfera la nivel local realizarea studiilor de fezabilitate și a documentațiilor tehnice, dar nu și managementul proiectelor propriu-zise. Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului a apreciat că măsura este „o adevărată revoluție în domeniul proiectelor de infrastructură derulate cu fonduri europene”.

Țineți-vă bine! România a făcut un salt anul trecut din punctul de vedere al PIB/capita, ajustat la puterea de cumpărare, cel mai cunoscut criteriu de comparare a bunăstării. Astfel, România se situa, la finele anului 2019, peste Bulgaria, Croația și Grecia și la același nivel cu Letonia. Concret, țara noastră se află la 69% din media UE, în vreme ce Grecia e la 68%, Croația la 65%, iar Bulgaria, la 53%. Cifrele sunt cele furnizate de Eurostat și sunt o surpriză pentru toată lumea. Evoluția era așteptată, dar pe termen mai lung. De exemplu, egalarea Greciei era estimată de FMI să aibă loc cam în 2024. Mai mult, Cursdeguvernare.ro arată că, din punctul de vedere al altui criteriu de comparație a bunăstării, numit consum individual real pe cap de locuitor (AIC/capita), România a lăsat în urmă și Estonia, Slovacia și Ungaria.

Cealaltă față a monedei. Pe de altă parte, dezechilibrele care au dublat în ultimii ani creșterea economică din statistici au făcut ca România să nu mai îndeplinească niciun criteriu pentru aderarea la Zona Euro, spre deosebire de Croația și Bulgaria. Cele două țări ar putea intra anul acesta în Mecanismul Ratelor de Schimb, anticamera Zonei Euro, la care ar putea să adere după încă doi ani, adică în 2023.

Rezumând, creșterea economică din ultimii ani (2015-2019), ne-a scos oficial din tandemul celor mai sărace două state ale Uniunii, în care am evoluat alături de Bulgaria, încă de la aderarea întârziată a ambelor. Dar: indisciplina fiscală ne ține la mare distanță de Zona Euro, apartenență care este în acest moment o garanție a politicilor economice robuste, pe termen lung.

Corolar turistic: Cei care vor merge în concediu în Grecia se vor duce într-o țară oficial mai săracă decât România.

Reuniune majoră. Vineri, 19 iunie, are loc prin videoconferință o întrunire a Consiliului European, adică adunarea șefilor de state și de guverne ai celor 27 de țări membre, care este instituția supremă de decizie a Uniunii Europene. Summitul va fi punctul de începere a negocierilor, pe marginea propunerilor Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027 și a pachetului de redresare economic post-coronavirus. În acest moment, liderii au disensiuni majore, le-a transmis europarlamentarilor Charles Michel, președintele Consiliului European, citat de Politico. La baza discordiei stau cele patru „state frugale” – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care nu vor ca UE să contracteze o datorie europeană comună, din care să aloce bani nerambursabili unor state din sud precum Spania, Italia ori Grecia. Cele mai importante două state ale Uniunii, Germania și Franța, susțin însă această idee, alături de practic toate celelalte state. Pentru a depăși obstacolele, Parisul a început o serie de negocieri tête-à-tête cu cele patru state. Majoritate analiștilor sunt de părere că fiecare stat va fi convins în parte, prin oferirea câte unei concesii în diferite domenii. Acordul nu va fi însă obținut la această întrunire, după cum spus explicit și președintele Consiliului, Charles Michel, în scrisoarea de invitație.

Rămânem la Paris, unde, duminică, 14 iunie, președintele Emmanuel Macron a ținut un discurs televizat îndelung comentat.

• „Republica franceză nu va șterge nici o urmă și nici un nume din istoria ei, și nu își va desprinde de pe soclu nici o statuie”.

– a spus președintele Franței.

Mai multe despre discursul macronian și nuanțele sale, de la Matei Vișniec, într-o corespondență pentru RFI.

La mulți ani! Tot duminică, acordul Schengen a împlinit 35 de ani, taman în convalescență, după cea mai gravă criză prin care a trecut, cea a pandemiei COVID-19, când abia a mai respirat. Îi urăm însănătoșire grabnică, mai ales că nu mai e, de pe acum, chiar la prima tinerețe.

Că veni vorba: Comisia a lansat un site dedicat reluării în siguranță a călătoriilor și a turismului în UE. Găsiți aici condițiile de călătorie în fiecare dintre cele 27 de state.

Întoarcere la normal. Parlamentul ungar a aprobat marți, 16 iunie, revocarea puterilor nelimitate acordate premierului Viktor Orbán pe perioada stării de urgență instaurate pentru combaterea epidemiei de COVID-19. Puterile conferite de parlament în martie i-au permis liderului naționalist să guverneze prin decrete timp de peste două luni, ceea ce a atras critici internaționale aprinse, relatează agențiile internaționale de presă.

Demografie. În primul raport privind impactul schimbărilor demografice, Uniunea Europeană a estimat că, în 2070, populația europeană va reprezenta doar 4% din populația globală. Adicătelea, va fi insignifiantă din punct de vedere al numărului. Ne rămân, sperăm, bunăstarea (relativă) și democrația. Tot raportul poate fi descărcat aici, iar fișa despre România, aici.

Conferință despre viitor. Parlamentul European solicită organizarea Conferinței privind viitorul Europei cel mai devreme în toamnă, după ce pandemia COVID-19 a împiedicat cetățenii să-și facă vocile auzite. Scopul ultim al Conferinței este o reformă a Uniunii, pentru a veni mai aproape de cetățean.

• „Numărul crizelor semnificative pe care le-a traversat Uniunea demonstrează că este nevoie de reformă instituțională și politică în mai multe domenii de guvernanță”

– se arată în comunicatul oficial

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie, și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani. Parlamentul consideră că europenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel comunitar, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE.

Foarte pe tăcute, China a abandonat un litigiu internațional prin care urmărea recunoaștere ca economie de piață funcțională din partea Uniunii Europene. Miza a fost enormă: o recunoaștere a acestui statut ar fi împiedicat UE să poate impune tarife de import mai mari, pentru a-și proteja piața în fața dumpingului chinezesc. Litigiul a fost judecat de Organizația Mondială a Comerțului.

• „Punând capăt litigiului, China furnizează acum UE o mai mare siguranță legală pentru a combate exporturile chinezești la preț scăzut prin tarife artificiale mai mari”,

– comentează Bloomberg.

Beijingul pierduse litigiul într-o fază intermediară și nu a atacat sentința până în 15 iunie, când a expirat termenul pe care l-a avut.

A venit mănușă. Coincidență sau mai degrabă nu, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 17 iunie, o propunere de revizuire a regulilor comerciale și de competiție menită să blocheze practicilor anticoncurențiale ale Chinei, SUA și Rusiei în piața unică europeană. Potrivit modificărilor, UE primește puteri sporite să aplice amenzi, să blocheze achiziții de pachete de acțiuni și să interzică participarea la licitații publice dacă constată că o anumită companie a fost sau este avantajată de subvenții primite de la un guvern non-UE. Reglementările Comisiei nu vizează explicit China, dar nimeni nu se îndoiește de faptul că modificările vizează în primul rând blocarea accesului în Europa a companiilor chineze, majoritatea ajutate de Beijing cu subvenții și credite garantate de stat. Mai multe detalii.

Off-topic. Cum arată o grădină în stil toscan, amenajată la Banpotoc, lângă Deva.