EuroNewsletter. Compromisul care face Uniunea să meargă înainte

Nou: EuroNewsletter poate fi ascultat de azi. Fiți îngăduitori cu vocea, e o lectură automatizată furnizată de serviciul Amazon Polly. Atât s-a putut, deocamdată:

Criză rezolvată. Ungaria și Polonia au obținut o concesie din partea UE cu privire la statul de drept, dar e doar o amânare, nu o cedare. Compromisul care a permis deblocarea bugetului UE și a fondului de redresare sună cam așa: Comisia Europeană se va abține să declanșeze mecanismul punitiv, până când Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu se va pronunța asupra lui. Pe de altă parte, mecanismul rămâne același, fără nicio altă concesie, decât momentul punerii lui în aplicare. Eventualele recomandări ale CJUE vor fi, evident, înglobate în procedură.

Termenii compromisului au fost propuși de președinția germană a Consiliului, la începutul săptămânii și transmiși către Ungaria și Polonia. Celor două state li s-a pus în vedere că, dacă nu acceptă, restul de 25 de state vor crea fondul de redresare fără ele, chiar dacă acest lucru va costa câteva luni. Miercuri, presa internațională a relatat că un acord este aproape, iar joi, acesta a fost oficializat, chiar la debutul Consiliului European (întrunirea celor 27 de șefi de state sau guverne). Anunțul privind acordul a fost făcut pe Twitter, chiar de președintele Consiliului, Charles Michel.

Ce obține fiecare parte:

Ungaria și Polonia primesc un orizont de timp de până la doi ani, în care se va pronunța CJUE cu privire la acest mecanism. Cei doi ani câștigați sunt extrem de importanți pentru premierul de la Budapesta, Viktor Orbán, deoarece în 2022 vor avea loc alegeri generale în Ungaria, iar privarea țării de fondurile de redresare în această perioadă ar fi putut periclita o nouă victorie a sa. De asemenea, regimul Kaczynski din Polonia, unde vor avea loc alegeri doar în 2023, primește o păsuire de jumătate de mandat, în contextul în care este în plină pierdere de popularitate.

Restul statelor europene primesc un buget și un fond de redresare în valoare totală de 1,8 trilioane de euro, gata de a fi implementat de la 1 ianuarie 2021.

Parlamentul European primește satisfacția de a fi transformat mecanismul inițial, dintr-o amenințare vagă, într-un proces relativ simplu (la standardele birocrației UE) și eficient de a trage la răspundere financiar un stat aflat în regres democratic.

Reamintim, Ungaria și Polonia au blocat în octombrie adoptarea bugetului european pe anii 2021-2027 și a fondului de redresare post-pandemie, ele nefiind de acord cu condiționarea alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Inițial, în iulie 2020, cele două state au fost de acord doar cu o prevedere vagă în acest sens. La presiunea Parlamentului European, acordul inițial a fost transformat într-un mecanism punitiv clar. Ca reacție, Ungaria și Polonia au blocat o procedură birocratică secundară, dar esențială pentru crearea fondului de redresare. Cum acest fond este legat procedural de bugetul pe șapte ani al Uniunii, mișcarea celor două state a blocat întreg pachetul financiar. Compromisul găsit in extremis deblochează situația, fără să modifice esențial datele problemei, dar evitând „moartea subită” pentru regimurile Orbán și Kazcynski. Mai mult, în stilul caracteristic european, fiecare lider al celor 27 de state se poate întoarce acasă de la Bruxelles clamând victoria.

Danke schön! Compromisul găsit de președinția germană este unul din punctele finale ale unei președinții semestriale germane, care a reușit să depășească o serie de obstacole majore. Ultimul mandat al Angelei Merkel la cârma Europei va rămâne în istorie ca fiind cel în care Uniunea a luat hotărârea de a se împrumuta în comun pe piețele externe, un lucru care acum un an era de neconceput. Opoziția Olandei și a restului frugalelor a fost depășită, Parlamentul a primit satisfacție privind statul de drept, iar fronda Ungariei și Poloniei a fost și ea învinsă. Rezultatul este unul dintre cel mai mari pachete financiare din istorie pe care statele europene îl au la dispoziție pentru a se redresa după pandemie și a se pregăti pentru o economie verde, în anii următori. Șefa Comisiei Europene a dat cezarului ce e al cezarului, într-un tweet în care a felicitat Germania pentru ieșirea din impas.

Pe de altă parte, Politico trece în revistă cele câteva chestiuni pe care nici măcar Mutti nu a reușit să le rezolve în acest an: un acord clar privind migrația (pasat pe anul următor), începutul negocierilor de extindere cu Albania și Macedonia de Nord (blocate intempestiv de Bulgaria) sau mega-summitul cu Uniunea Africană, (amânat pentru timpuri mai bune).

Revenind la ultimul Consiliu European al unui an cum nu a mai fost, pe agenda acestuia s-au regăsit și alte puncte importante, precum situația pandemiei, schimbările climatice, securitatea și relațiile externe. La acest din urmă capitol este așteptată adoptarea unor sancțiuni față de Turcia, în contextul tensiunilor din Mediterana de Est și, în general, ca răspuns la viața și opera „sultanului” Erdogan din ultimii ani.

Nimic despre Brexit. Summitul nu a abordat însă deloc chestiunea acordului comercial UK-UE post-Brexit, aflat în impas, în contextul în care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021. Negocierile de pe ultima sută de metri au fost împinse către Comisie, fără ca liderii naționali să se mai amestece. Luni, oficialii britanici s-au arătat dispuși să renunțe la unele prevederi legislative care încalcă termenii Brexit, dar acest lucru nu a fost suficient. Pentru a debloca situația, premierul britanic Boris Johnson s-a deplasat miercuri la Bruxelles, unde a avut o întâlnire de câteva ore cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Rezultatul: impasul nu a fost rezolvat, dar o nouă rundă de discuții a fost stabilită pentru duminică, 13 decembrie. Principalele divergențe sunt legate de drepturile de pescuit, drepturile Marii Britanii de a nu se alinia la standardele europene și mecanismul juridic de aplicare și supervizare a acordului.

România și schimbările climatice. Înaintea summitului, președintele Klaus Iohannis a afirmat că se va implica în construcția unor structuri care să susțină eforturile României în domeniul schimbărilor climatice. El a amintit că România își asumă o țintă europeană de atingere a neutralității din punctul de vedere al carbonului până în 2050 și susține reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

În sfârșit (I). România va găzdui o instituție europeană, și anume Centrul European de Competențe în Securitatea Cibernetică. Decizia a fost luată prin vot, miercuri seară, în Consiliul UE. Au fost șapte state care au depus candidaturi: Belgia (pentru Bruxelles), Germania (Munchen), Polonia (Varșovia), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), România (București) și Spania (León). În runda a a doua au intrat Bruxelles, cu opt voturi, și București, cu șase, din totalul de 27. La votul final, capitala României a strâns 15 voturi.

CECSC nu este o agenție executivă propriu-zisă a Uniunii Europene, dar este o structură comunitară relativ importantă, al cărei scop principal este de a gestiona fondurile europene ce vor susține cercetarea și dezvoltarea în domeniul securității cibernetice. Astfel, instituția de la București va distribui banii și va superviza cheltuirea lor pentru tehnologii care vizează criptarea sau securitatea rețelelor.

Singuri pe lume. Până acum, România era singura țară din Uniunea Europeană care nu găzduia nicio instituție paneuropeană. În 2017, România a candidat pentru a găzdui Agenția Europeană a Medicamentului, dar, practic, candidatura nici nu a fost luată în considerare (guvernul Tudose). O nouă oportunitate a fost în 2019, când s-a constituit Autoritatea Europeană a Muncii, dar țara noastră nici măcar nu a prezentat o candidatură (guvernul Dăncilă). În schimb, candidatura pentru CECSC a fost susținută intens de fostul premier Ludovic Orban, la toate întrunirile la vârf. România a fost prima țară care și-a manifestat interesul să găzduiască CECSC, iar dosarul de candidatură pare să fi fost unul serios. La acestea s-a adăugat și principiul echității – prin prisma faptului că România nu avea nicio instituție europeană în ogradă.

Agenția executivă în domeniu securității cibernetice este ENISA, care are sediul în Grecia (Atena și Heraklion). Este de prevăzut că, cel puțin într-o primă fază, CECSC se va călca pe bombeuri cu ENISA, ai cărei reprezentanți nu au niciun motiv de bucurie că nu ei gestionează fondurile europene în domeniu.

În sfârșit (II). După alegerile de duminică, România a intrat în rând cu celelalte state europene, în a avea un partid parlamentar fățiș eurosceptic. Vorbim de AUR, o coaliție bizară de daci liberi, conspiraționiști, homofobi, bigoți, unioniști, militari în retragere și șovini, care a strâns 9,17% din sufragii. Asta se întâmplă când electoratul pretențios, educat, stă acasă oftând că nu are cu cine vota. În rest, nimic nou sub soare: într-o democrație e loc pentru toți, chiar și pentru ciudați, atâta vreme cât libertățile lor nu aduc restrângere libertăților celorlalți.

Încă o minte sclipitoare. Consiliul European pentru Cercetare (CEC) a anunțat, miercuri, câștigătorii celui mai recent concurs „Consolidator Grant”, destinat cercetătorilor aflați la mijlocul carierei. Printre aceștia, cercetătorul român Andrei Terian-Dan, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, a câștigat un grant în valoare de 1,45 milioane euro, pentru proiectul „O istorie transnațională a literaturii române”. Ipoteza de lucru a proiectului este aceea că o literatură „națională” nu ar trebui considerată în primul rând un sistem, ci mai degrabă o rețea definită de comunitățile transnaționale în care este integrată.

  • „Andrei Terian-Dan și echipa sa și-au propus să documenteze istoria de cinci secole a literaturii române și creșterea progresivă globală a rețelei acesteia. Istoria transnațională a literaturii române care rezultă din acest demers încearcă să devină, în cele din urmă, o istorie a literaturii mondiale scrisă dintr-o perspectivă românească”

– se arată în comunicatul oficial

Există trei categorii de granturi CEC – Starting, Consolidator și Advanced -, iar cele de tip „Consolidator” se acordă cercetătorilor care dau dovadă de excelență, de orice naționalitate și vârstă, cu o experiență de cel puțin șapte până la doisprezece ani de după încheierea doctoratului și cu un bilanț științific foarte promițător.

În septembrie, o cercetătoare de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Alexandra Baneu, a primit un „Starting Grant”, în valoare de 1,2 milioane de euro pentru a cerceta caietele de notițe ale studenților din Europa Evului Mediu.

Off-topic. Un magistral reportaj literar despre Ardealul urban și rural, pus la hibernare în iarna COVID-ului.

Distribuie:

Postaţi un comentariu