EuroNewsletter. Cele mai relevante știri europene ale săptămânii

Cât 1.000 de cuvinte. EFTA, EEA, Zona Euro, Spațiul Schengen, uniunea vamală și alte asemenea explicate într-o diagramă

Mica unire. EuroNewsletter își unește de astăzi forțele cu platforma PressHub, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, menit să disemineze informații neplictisitoare despre fondurile europene. Asta, pentru cei care se întreabă ce e cu newsletterul în e-mailurile lor.

Marea perspectivă. Proiectul „Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, căci despre el este vorba, funcționează ca o redacție virtuală ale cărei texte sunt agregate în secțiunea Bani Europeni a site-ului presshub.ro. Partenerii proiectului sunt: G4Media.roViața LiberăÁtlátszó Erdély și Ziarul de Iași.

Cu acestea fiind zise, revenim la programul normal.

Per aspera ad Astra(Zeneca). E război al nervilor între Comisia Europeană și producătorul european de medicamente AstraZeneca, după ce acesta a anunțat, hodoronc-tronc, săptămâna trecută, că nu poate livra cantitatea de vaccinuri anti-COVID 19 agreată cu executivul UE. Scăderea ar urma să fie cu 60%, pentru primul trimestru, de la 80 de milioane de doze, la 31 de milioane, potrivit The Guardian. Cauza ar constitui-o probleme de producție la o fabrică din Belgia. Livrările către UK nu vor fi însă afectate. Anunțul a venit ca o lovitură în plexul Comisiei, deja criticată de mai multe state pentru ritmul lent de livrare a vaccinurilor. Frustrarea la nivel european e de înțeles: un vaccin produs în două fabrici din UE și două din UK, cu ajutor financiar de la UE – sub formă de avans la plată -, este livrat fără probleme către UK, dar în cantități diminuate în statele Uniunii. Luni, cele două părți au avut o primă întâlnire, care e clar că nu a mers bine și, încă dinaintea întâlnirii, Comisia a anunțat că dorește să oblige toți producătorii de vaccinuri anti-COVID 19 să ceară aprobare pentru a putea exporta acest vaccin în țări terțe.

(În paranteză fie spus: cum poate Uniunea Europeană, care pledează insistent, la nivel global, pentru piețe libere și împotriva barierelor comerciale și a protecționismului să ia o măsură atât de restrictivă? Iată o veritabilă criză de identitate cu care se confruntă blocul comunitar, comentează Politico Europe).

Bossul AstraZeneca, Pascal Soriot, a dat câteva lămuriri, marți, într-un interviu pentru La Repubblica în care susține că numărul de doze pe care îl va livra va fi totuși „rezonabil” și a afirmat că livrările către Marea Britanie se desfășoară în conformitate cu planurile inițiale, fiindcă Londra a contractat vaccinul cu trei luni înainte și, astfel, a existat mai mult timp pentru a elimina problemele de producție.

Miercuri, cele două părți s-au întâlnit din nou, pe fondul unor tensiuni așa de mari, încât, la un moment dat, nu se mai știa dacă întrunirea va mai avea loc, iar mass-media onorabile au scris chiar că ea a fost anulată. Totuși, ea a avut loc, miercuri seară, și, din tweetul comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, rezultă că tonul AstraZeneca a devenit mai constructiv, dar fără a se ajunge la un rezultat. Finalul pare, însă optimist: „Vom lucra cu compania pentru a găsi soluții și a livra vaccinul rapid”. Probabil amenințările cu controlul exporturilor au avut rolul lor. Propunerea Comisiei este ca fabricile britanice ale AstraZeneca să fie folosite pentru a compensa problemele de producție de la fabrica din Belgia. Joi, Comisia a solicitat agenției belgiene de resort să inspecteze fabrica în cauză.

Că veni vorba, țările precum Belgia, care au trecut dincolo de recomandările UE în ceea ce privește restricțiile impuse liberei circulații pe motive sanitare, trebuie să ofere „o explicație foarte clară a caracterului proporțional, necesar și nediscriminatoriu” al măsurilor lor, a declarat luni comisarul UE pentru justiție Didier Reynders (de origine belgian). Belgia a introdus din 27 ianuarie până în 1 martie o interdicție a intrărilor în țară în scopuri care nu sunt esențiale.

Reality check. Ținta Uniunii Europene de a vaccina 70% din populația sa adultă nu poate fi atinsă până în toamnă, cum ar dori Comisia Europeană. România nu va reuși această performanță decât în decembrie 2022, chiar dacă are a doua cea mai mare viteză de vaccinare din uniune. Astfel, potrivit proiecțiilor actuale citate de CursdeGuvernare.ro, România va reuși să vaccineze 26% din populație până în 22 septembrie, iar când va ajunge la pragul de 70% va fi a doua țară din UE care va face acest lucru, după Malta. Ultima în ierarhie, Bulgaria, dacă va menține ritmul actual, va ajunge să vaccineze 70% din populație în august 2040! Desigur, vitezele actuale vor crește, pe măsură ce statele vor elimina deficiențele inițiale.

Pressing pentru Schengen. Ministrul de Interne Lucian Bode a subliniat în fața omologilor săi solicitarea de a se discuta situaţia aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi a invocat importanţa unei perspective realiste asupra calendarului de aderare. Intervenția ministrului a avut loc joi, la reuniunea informală a miniștrilor europeni de interne, și survine la câteva zile după ce prim-ministrul Florin Cîțu i-a transmis telefonic premierului Olandei, Mark Rutte, că România este „pe deplin pregătită” să adere la spațiul Schengen. De ce tocmai lui Rutte? Fiindcă Olanda este adversarul tradițional al aderării țării noastre la zona fără frontiere, din cauza slăbiciunii statului de drept. Din cele două intervenții se întrevede o ofensivă a României pentru a fi primită în Schengen, odată cu reformarea acestei zone, despre care se povestește de ceva vreme.

Estimp, țara noastră, draga de ea, alături de vecinii de la sud de Dunăre – cei care ne consolează mereu că nu suntem singuri – și de vecinii de la vest – cei care ne consolează mai nou că lucrurile pot merge mai rău -, este considerată cea mai coruptă din tot ce înseamnă UE, potrivit celui mai recent raport al Transparency International. Astfel, România, Bulgaria și Ungaria au cel mai slab scor din Uniune, 44 din 100 de puncte, exact jumătate din punctajul performerei continentului, Danemarca. În cazul României și Ungariei, punctajul nu s-a schimbat față de 2019, în timp ce Bulgaria a urcat cu un punct. Pe plan mondial, Danemarca împarte locul I cu Noua Zeelandă, pe poziția secundă fiind Finlanda, Elveția, Singapore și Suedia.

Interviu-fluviu. Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a acordat un interviu de lung parcurs pentru Hotnews.ro, cu anumite vești neliniștitoare. Spre exemplu, aflăm că guvernul ar vrea să introducă plata unui venit minim de incluziune, din banii de redresare post-pandemie (Planul Național de Redresare și Reziliență, în sumă totală de 30 de miliarde de euro). Astfel, o parte din banii care ar trebui să încurajeze investiții și reforme pentru o economie sustenabilă și nepoluantă, ar urma să meargă direct într-o formă de ajutor social. Iată o adevărată extravaganță pentru o guvernare proclamată de centru-dreapta. Dar, pentru ca acest lucru să devină realitate, mai trebuie convinsă și Comisia că o astfel de măsură este corespunzătoare. De asemenea, aflăm că fondurile europene pentru 2014-2020, din care se pot cheltui bani până în 2023, sunt supracontractate, adică s-au semnat contracte de finanțare în sumă mai mare decât cea alocată. Asta ar fi o veste bună, după ce ani de zile ne-am văicărit că nu luăm banii de la UE, iar cifrele oficiale confirmă o contractare de 116%. Dar, zice sibilinic ministrul, programele naționale „sunt bulversate în sensul în care trebuie să le schimbăm, ele nu-și mai pot atinge obiectivele inițiale în măsura în care le-am luat banii, pentru măsurile de pandemie”. Și o idee care ne-a plăcut: că regulamentul GDPR e o suprareglementare fără sens. Adică, o prostie inutilă.

Pe de altă parte, ministerul condus de Cristian Ghinea a lansat joi consultările între ministere, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităţilor şi proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pam-pam! Realizat pe bani europeni, cel mai mare centru de management al deșeurilor din Transilvania va deveni funcțional, după ani întregi de la finalizare. Este vorba de Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) de la Galda de Jos, care va deservi județul Alba. Depozitul de la Galda este „la cheie” de câțiva ani, gata să preia și să proceseze la norme UE gunoiul menajer din toate localitățile județului, dar autoritățile județene nu au reușit să contracteze un operator. Licitația a fost la un moment dat chiar reluată de la zero, din cauza greșelilor de atribuire sesizate de instanțele de judecată. Pe de altă parte, în jurul investiției s-a dus și o adevărată luptă a contestațiilor între principalii jucători de pe piața de profil din România. Într-un final, procesele s-au încheiat, iar reprezentanții Consiliului Județean Alba au declarat că, după semnarea contractului, centrul va fi funcțional în maxim trei luni. CMID Galda de Jos reprezintă o investiție de 24 de milioane de euro, asigurată printr-un proiect european depus și câștigat de Consiliul Județean Alba, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, continuat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Imagini cu noul centru de management al deșeurilor și detalii despre cum funcționează, într-un articol realizat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio (ce vă povesteam la început).

Viszlát Magyarország/ Bună ziua, România! Frontex, Agenția Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, a anunțat că își suspendă toate operațiunile din Ungaria pe motiv că guvernul maghiar nu respectă o decizie a Curții de Justiție a UE. Decizia Frontex vine la aproape două luni după ce instanța europeană a stabilit că practica de respingere a migranților, fără a examina individual fiecare caz, este ilegală. În schimb, Frontex a anunțat că va trimite 20 de agenți la frontiera româno-sârbă.

Fair-play? Încă o hârâială a izbucnit între Marea Britanie și Uniunea Europeană, de data aceasta în legătură cu statutul acordat reprezentantului UE la Londra. UK refuză să-i recunoască lui Joao Vale de Almeida rangul diplomatic care este acordat în mod obișnuit celorlalți ambasadori. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, i-a scris ministrului britanic de externe, Dominic Raab, exprimându-și „grava îngrijorare” cu privire la situație. Argumentul Londrei este că UE este un organism internațional, și nu poate fi tratată ca o națiune-stat. În consecință, și Bruxelles-ul a amânat acreditarea ambasadorului britanic pe lângă Uniunea Europeană, până la clarificarea chestiunii.

Criza politică din Italia continuă, după ce premierul independent, Giuseppe Conte și-a dat demisia, marți. Săptămâna trecută, el a câștigat un vot de încredere în parlament, dar guvernul a rămas minoritar, după retragerea din coaliție a partidulețului Italia Viva (3%), al fostului premier Matteo Renzi. Premierul demisionar speră să construiască o nouă majoritate parlamentară și să rămâna în fruntea executivului.

După cum am anticipat, Kaja Kallas este noul prim-ministru al Estoniei, prima femeie pe acest post și a cincea în actualul Consiliu European (alături de șefele guvernelor din Germania, Danemarca și Finlanda, plus președinta Comisiei). De asemenea, Estonia este printre puținele state care au atât președinte cât și premier de sex feminin.

Republica Moldova ar putea ajunge și ea în aceeași situație, după ce președinta Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavriliță să formeze un guvern nou.

Pe cine sună Biden? Președintele SUA a avut luni o convorbire cu cancelarul german Angela Merkel, care l-a invitat să viziteze Germania, de îndată ce situația pandemică o va permite. Convorbirea cu Merkel a reprezentat pentru Biden cea de-a cincea conversație telefonică cu un lider străin, de la începerea mandatului. Noul președinte american a discutat, în ordine, cu prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cu președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson și cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Interesant, nu a avut încă o discuție cu președintele Consiliului European, Charles Michel, deși, această funcție a fost creată prin Tratatul de la Lisabona (2009), pentru a răspunde dilemei fostului secretar de stat american, Henry Kissinger: „Pe cine sun dacă vreau să vorbesc cu Europa?”

Ultrascurte de la Davos (în variantă online): 

Off-topic. Un râs filmat pe Valea Ierii.

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu