EuroNewsletter. Autofelicitări și cuvinte grele în Parlamentul European

Voyage, voyage. Prim-ministrul Florin Cîțu efectuează joi și vineri o vizită la Bruxelles. Joi, el s-a întâlnit cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, precum și cu liderii principalelor trei grupuri politice din legislativ, inclusiv Dacian Cioloș (Renew Europe), precum și cu doi vicepreședinți executivi ai Comisiei, Frans Timmermans și Margrethe Vestager, cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, și cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Vineri, sunt programate întâlniri cu președinții Consiliului European, Charles Michel, Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu al treilea vicepreședinte executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis. Câteva poze, aici. (Și, dacă nu știați, masca premierului e mai tare ca a lui Zorro: e cu nanofibre și se autosterilizeaza).

Cătinel-cătinel. Potrivit previziunilor economice de iarnă ale Comisiei Europene, PIB-ul României va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. Prognoza Comisiei este mai pesimistă decât cea a guvernului României, care lucrează cu ipoteza unei creșteri de 4,3%. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022. În general, economiile europene nu vor ajunge la nivelul dinaintea pandemiei decât în 2022, lucru valabil și pentru România, care a înregistrat o contracție a PIB de 5% în 2020.

Victorie, fraților! Parlamentul European a aprobat, marți, Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), respectiv fondul conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19. Regulamentul referitor la obiectivele, finanțarea și normele de accesare ale MRR a fost adoptat cu o majoritate zdrobitoare: 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri. Raportul care a stat la baza votului a fost elaborat de trei europarlamentari, reprezentând cele trei mari grupuri politice din legislativul european, iar dintre cei trei, doi au fost români: Siegfried Mureșan (PNL, grupul Partidului Popular European) și Dragoș Pâslaru (USR PLUS, grupul Renew Europe). Al treilea raportor a fost social-democrata spaniolă Eider Gardiazabal Rubia.

Autofelicitările victorioase nu au întârziat:

• „Munca se încheie cu un rezultat pe care îl consider foarte bun pentru România: sunt confirmate cele 30,4 miliarde de euro din acest mecanism care vor veni în țară în cele mai bune condiții pentru România”

– a opinat Siegfried Mureșan despre sine.

• „Am făcut tot ce ține de mine pentru ca acest dosar să ajute statele membre la redactarea, cât mai facilă, a planurilor naționale, iar responsabilitatea le revine acum lor”.

– a declarat și Dragoș Pâslaru la adresa sa

Iar consiliera lui, Tana Alexandra Foarfă, a scris cu emoție:

• „Am așteptat mult acest moment. (…) Momentul în care voi fi recunoscătoare că am ocazia sā învăț, să muncesc și să fiu inspirată de un om care vrea și știe să facă numai bine. (…) Dragoș Nicolae Pîslaru va rămâne în istorie ca cel care a conturat viitorul noii generații de europeni. Sunt onorată că am putut fi alături de el în acest moment istoric.”

Următorii pași. Consiliul trebuie acum să aprobe în mod oficial acordul convenit, lucru care se așteaptă să fie o formalitate, deoarece acordul politic a fost deja convenit între cele 27 de state. Apoi, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial, urmând să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării. Dacă toate aceste proceduri vor fi finalizate la timp, MRR poate intra în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie.

Cifrele arată bine. În valoare de 672,5 miliarde de euro, MRR este cel mai important element din pachetul financiar de redresare post-pandemie, denumit „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde de euro. MRR este o combinație de granturi și împrumuturi avantajoase pentru cele 27 de state membre ale Uniunii, din care României îi revin 30,4 miliarde de euro.

Ce este istoric în spatele acestui pachet financiar este faptul el are la bază un împrumut comun contractat de Uniunea Europeană pentru toate statele, o idee care acum un an de zile, încă părea ceva de neconceput.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR). România va avea astfel la dispoziție 3,95 miliarde de euro, de îndată ce Comisia Europeană va aproba PNRR. Acest plan se află în dezbatere, având ca termen-limită pentru transmiterea către Bruxelles luna aprilie.

Pentru a putea să beneficieze de finanțare, PNRR trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii:

• tranziția spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea,
• transformarea digitală,
• coeziunea economică și competitivitatea,
• coeziunea socială și teritorială.

Pot fi finanțate și planurile care ajută instituțiile să se pregătească pentru crize și să reacționeze la ele. Mai pot fi finanțate politicile pentru copii și tineret, inclusiv pentru învățământ și formarea de competențe.

PNRR trebuie să consacre climei cel puțin 37% din buget, iar acțiunilor din domeniul digital cel puțin 20%. Comunicatul integral al PE, aici.

Avem cu ce, dar avem cu cine? Fondurile europene puse la dispoziție prin Programului Operațional Regional 2014-2020 pentru anveloparea termică a blocurilor ar fi trebuit să reprezinte o mină de aur și o bună ocazie pentru edilii din România pentru a schimba fața imobilelor construite în perioada comunistă, dar mai ales să-i ajute pe oameni să economisească bani la plata facturilor de încălzire, fiindcă după reabilitare consumul de energie în apartamente scade cu până la 40%. Dar: la Focșani autoritățile întârzie de patru ani să folosească ocazia de a beneficia gratis de cea mai mare parte din bani. Asta în condițiile în care în tot orașul sunt doar cinci blocuri reabilitate termic, lucru care s-a întâmplat acum mai bine de un deceniu, cu fonduri de la bugetul de stat. De ce se întâmplă toate acestea, aflați dintr-un articol marca PressHub. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”).

O mână de ajutor. Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a anunțat joi seară la Digi24 că un grup de experți va fi trimis la București pentru a ajuta Guvernul cu privire la realizarea proiectelor de transporturi cu finanțare europeană, în special cele feroviare.

Efectul Thierry. În mijlocul scandalului AstraZeneca, Comisia Europeană l-a însărcinat pe Thierry Breton, comisarul european pentru industrie și piață internă, să coordoneze un nou grup operativ, care gestionează producția vaccinurilor anti-COVID 19 în UE. Rezultatele încep să se vadă și nu arată bine pentru AstraZeneca. Astfel, Breton a făcut, miercuri, o vizită (foto cu boneta de plastic pe cap) la fabrica din Seneffe, Belgia, cea despre care oficialii AstraZeneca au spus că poartă vina pentru reducerea producției. Coincidență, tot miercuri, seară, conducerea fabricii a organizat o conferință de presă în care au anunțat că și-a respectat permanent prevederile contractuale cu AstraZeneca. Reprezentanții AstraZeneca au refuzat să comenteze. Să fi fost ei prinși cu o minciunică de dimensiuni continentale? Nu ne vine să credem.

Cât despre Thierry Breton (CV), acesta este unul dintre cei mai competenți comisari din actualul executiv european, cu o carieră realmente impresionantă de business leadership și, în treacăt, profesor la Harvard. Un profil detaliat al lui, de la Politico Europe.

Ce-ai făcut, Bobiță? Șeful diplomației europene, socialistul spaniol Josep Borrell (74 de ani), a bifat vinerea trecută, la Moscova, cel mai mare dezastru din scurta istorie a serviciului diplomatic al UE, înființat abia acum zece ani. Josep Borrell a fost rugat de mai mulți actori importanți de la Bruxelles să nu facă acea vizită, în condițiile tensiunilor dintre UE și Rusia, realimentate de arestarea și condamnarea opozantului Alex Navalnîi. El, nu și nu. Ce a urmat: Rusia a expulzat trei diplomați europeni (un polonez, un suedez și un german) exact în timpul vizitei sale. Mai mult, la finalul acesteia, a avut loc o conferință de presă bine regizată, pe parcursul căreia Josep Borrell a fost umilit și a asistat fără reacție, în vreme ce omologul său rus, de ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, numea Uniunea Europeană „un partener pe care nu te poți baza”. Sâmbătă, criticile au curs valuri la adresa lui Borrell, iar acesta a încercat să le pareze, duminică, printr-o postare de blog, în care a numit vizita „complicată”.

Luni, europarlamentari din toate grupurile politice au început să semneze o scrisoare deschisă redactată de estonianul Riho Terras, în care se solicita demisia Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate (titulatura completă a funcției lui Borrell). Printre semnatari s-au numărat și mulți europarlamentari din România, din grupurile PPE și Renew, dar niciun social-democrat: Eugen Tomac (PMP – PPE), Siegfried Mureșan, Marian-Jean Marinescu, Gheorghe Falcă (PNL – PPE), Loránt Vincze (UDMR – PPE), Vlad Gheorghe, Ramona Strugariu, Dragoș Pâslaru, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță (USR PLUS – Renew).

Marți, șeful diplomației europene a fost invitat la o dezbatere în plenul PE, unde a fost criticat pentru jalnica prestație de la Moscova. De exemplu, liderul grupului Renew, Dacian Cioloș a declarat:

• „Ați mers la Moscova direct într-o capcană mediatică, montată de regimul lui Putin, și asta la doar două zile după condamnarea lui Navalnîi și sute de arestări ale protestatarilor. (…) De ani de zile încercăm să construim o diplomație europeană solidă, influentă și credibilă. Vizita la Moscova și consecințele ei au afectat, din păcate, credibilitatea Uniunii Europene ca factor de influență diplomatică. Ne rămân acum consecințe de reparat și o grămadă de lecții pe care sper să le învățăm cu toții din ceea ce s-a întâmplat”.

Dar mai interesantă a fost intervenția eurodeputatei Assita Kanko (Belgia – CRE), care l-a întrebat pe spaniol pe limba lui Cervantes:

• „¿Dónde están los cojones de la Unión Europea?”.

Ne abținem de la traducere.

Ca să salveze ce se mai poate salva, în timpul dezbaterii, Borrell a anunțat noi sancțiuni pentru Rusia, care vor fi luate la inițiativa sa, și vor combina acţiuni pentru lupta împotriva dezinformării şi a atacurilor cibernetice.

Trebuie spus că Parlamentul European nu are nicio putere cu privire la cariera Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă, după ce i-a confirmat mandatul. El poate pleca din funcție doar la cererea Consiliului sau a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Iar aceasta îl susține total.

Unde începe cenzura? După ce luni a fost instituită interdicţia temporară asupra canalului Rossiya RTR, autoritățile din Letonia au decis marți să suspende drepturile de emisie pentru încă 16 posturi de limbă rusă. Aceasta, în contextul în care aproape 25% din populația Letoniei este formată din persoane de etnie rusă, iar o bună parte dintre acestea nu au alternative.

Ai grijă ce îți dorești… Volumul exporturilor britanice către Uniunea Europeană a scăzut cu 68% în ianuarie față de aceeaşi lună a anului trecut, în condițiile în care 43% din totalul exporturilor britanice sunt spre UE. Asta înseamnă o scădere generală de aproape 30%. Cauza o constituie problemele generate de Brexit, mai exact controalele vamale.

E mic, dar nu cel mai mic. 21 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene aveau la 1 ianuarie 2021 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 700 de euro pe lună în estul blocului comunitar şi de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vest. Potrivit datelor publicate vinerea trecută de Eurostat, salariul minim din România, în valoare de 458 de euro, este mai mare decât cele din Bulgaria (332 de euro) și Ungaria (442 de euro) și mai mic decât toate celelalte 18. Cel mai mare salariu minim este cel din Luxemburg (2.202 euro). Pe de altă parte, dacă se compară salariul minim cu venitul median, România este pe locul patru în UE, cu salariul minim având o pondere de 61% din venitul lunar median.

Off-topic, dar nu total. România și alte cinci state est-europene au tratat cu răceală summitul online organizat de China în formatul 17+1 cu țările din estul și centrul Europei, ele nefiind reprezentate la nivel de premier sau președinte, ci doar la nivel de ministru, deși China a fost reprezentată de președintele Xi Jinping. Celelalte state în cauză sunt balticele Lituania, Letonia, Estonia, dar și Bulgaria și Slovenia. România l-a delegat ca participant pe ministrul Economiei, Claudiu Năsui. Acesta este încă un semn că România își consolidează decizia de distanțare față de avansurile politice și economice ale Chinei, apreciază G4Media.