Cifrele integrării

Tratatul de aderare a fost semnat în aprilie 2005, în Luxemburg. În prim plan, președintele și premierul de atunci, Traian Băsescu, respectiv Călin Popescu Tăriceanu | Foto: euinside.eu

Potrivit celor mai recente date furnizate de Ministerul Finanțelor, România a primit, de la 1 ianuarie 2007 și până în 30 noiembrie 2016, 40,5 miliarde de euro ca fonduri europene și a contribuit cu 13,6 miliarde de euro la bugetul Uniunii. Astfel, suma netă rămasă în România în relația cu Bruxelles-ul a fost de 26,9 miliarde de euro, în zece ani fără o lună. Suma echivalează cu tot bugetul României în 1990, sau cu jumătate din bugetul pe 2015, se arată într-un studiu al asociației European Academy din București. În medie, cele 26,9 miliarde de euro înseamnă câte 226 de milioane pe lună, adică peste șapte milioane de euro pe zi!

Desigur, în acești bani intră și nenumărate proiecte stupide – precum parcurile de la sate sau centrele de informare turistică în pustietăți – sau doar executate stupid, precum canalizări cu scurgerea contra gravitației sau piste de biciclete care se termină în câmp.

Gradul de absorbție a fondurilor europene pentru perioada 2007-2013 a ajuns, într-un final la 80, 16%, potrivit datelor furnizate în noiembrie 2016 de Ministerul Fondurilor Europene.

La capitolul câștiguri salariale, o analiză realizată de economica.net arată că acesta a crescut de la 908 lei, cât era în noiembrie 2006, până la 2.094, în octombrie 2016, ceea ce înseamnă o creștere cu 130%. În același timp, preţurile de consum au crescut cu doar 41%, potrivit indicelui de inflaţie calculat de Institutul Naţional de Statistică, și citat de economica.net.

Românii din străinătate, cei mai mari investitori

Totodată, după 2007 s-a întețit emigrația economică românească în țările mai dezvoltate ale UE, facilitată de dreptul de muncă asigurat de apartenența la Uniune. Potrivit studiului efectuat de European Academy, peste trei milioane de română au plecat din România pentru a lucra în străinătate, în special în Italia și Spania. Toată diaspora românească din Uniunea Europeană a trimis în România în ultima decadă 52 de miliarde de euro, o sumă consistent mai mare decât cea a investițiilor străine directe în aceeași perioadă, în valoare de 41 de miliarde de euro, și aproape dublu față de cei 26, 9 miliarde de euro câștigați din fondurile europene.

Cu toate aceste infuzii masive de bani, România rămâne una dintre codașele UE din punct de vedere economic. Astfel, estimările Eurostat pentru 2015 – cele mai recente – arată că țara noastră se situează la doar la 57% din media Uniunii în ceea ce privește PIB/ locuitor, fiind pe penultimul loc.

Lucrurile sunt însă mai nuanțate, deoarece regiunile din jumătatea vestică a României sunt mai performante deja – din acest punct de vedere – decât cele din Estul Ungariei, de exemplu. De asemenea, România era în 2015 la doar un procent de Croația, și, luând în considerare creșterea economică superioară a României, presa croată (poslovni.hr) estimează că țara noastră a trecut peste Croația încă din 2016. Datele oficiale nu sunt încă disponibile. Nu, în ultimul rând, Bucureștiul este cu 29% peste media UE, iar orașe precum Cluj sau Timișoara se situează la media Portugaliei, țară care a aderat la Uniunea Europeană cu 21 de ani înaintea României.