Pe hârtoape, spre plaja din Cojocna

Foto: Dan Bodea

Mini stațiunea balneo-climaterică Băile Cojocna, aflată în estul comunei Cojocna din județul Cluj, este exemplul cel mai bun al modului greşit în care au fost investiţii banii obţinuţi din fonduri europene destinaţi amenajării unui obiectiv cu un uriaş potenţial turistic. „Din cei 2.4 milioane de euro de care s-a beneficiat prin programul PHARE, eu făceam o staţiune nouă”, mărturiseşte astăzi actualul administrator al staţiunii, Liviu Bojan.

Băile Cojocna şi Dej au fost incluse, alături de Băile Figa din Bistriţa-Năsăud, într-un proiect pornit la iniţiativa Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest de Uniunea Europeană prin intermediul programului PHARE. Proiectul s-a dorit a fi un model de dezvoltare comunitară şi o colaborare între structurile europene şi autorităţile locale, judeţene şi naţionale. Din păcate, în cazul Băilor Cojocna interesele ascunse ale celor care gestionau banii au fost mai mari decât dorinţa de a reda Băilor Cojocna statutul de staţiune turistică.

Două dintre lacuri,   Toroc şi Lacul Mare,   au fost transformate în băi,   frecventate în sezonul cald/Foto: Dan Bodea

Două dintre lacuri, Toroc şi Lacul Mare, au fost transformate în băi, frecventate în sezonul cald/Foto: Dan Bodea

“Noi stăm pe aur”

Situată la doar 24 km de Cluj-Napoca, mini-staţiunea ar putea deveni izvor de bani pentru comuna Cojocna, în condiţiile în care drumul până acolo şi oferta turistică s-ar ridica la aşteptările vizitatorilor. “Drumul este o problemă pentru Cojocna şi de câte ori am ocazia la Consiliul Judeţean numai despre drum vorbesc. Acest drum judeţean a fost cuprins în urmă cu câţiva ani în cei 400 de km câştigaţi de firma Kiat, dar contractul a fost reziliat. Un an va mai dura sigur până când vom şti cine va prelua proiectul refacerii drumului. Consiliul Judeţean ştie despre ce este vorba, nu o dată le-am spus că în proporţie de 80% drumul este pentru cetăţeanul de rând care vine din Cluj la Băile Cojocna. Aici vin oameni cu salarii mici, nu cei bogaţi, aşa că haideţi să le facem un drum. Ce am putut face noi anul acesta, la nivel de Primărie, a fost să îl plombăm”, a explicat primarul comunei Cojocna, Ioan Şerban.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Pe hârtoape, spre plajă

Turiştii din Cluj care totuşi se refuziază în weekend la Cojocna o fac din lipsa altor locuri de agrement în oraş. „Dacă ar fi interes pentru ca această zonă să se dezvolte, ar face drumul, nu ne-ar obliga să venim pe hârtoapele astea”, a declarat pentru Transilvania Reporter un turist indignat din Apahida. Potrivit administratorului Băilor Cojocna, Liviu Bojan, din finanţarea de 2, 4 milioane de euro s-a făcut doar aleea şi terenurile de sport şi abia după venirea lui şi a actualului primar la conducerea administraţiei locale au început adevăratele amenajări. „După ce am câştigat mandatul în 2012, în anul următor ne-am apucat de lucru. Am făcut o terasă frumoasă, un bazin cu apă dulce pentru copii, am pavat anumite zone şi am retras restaurantele în două locuri. Până să venim noi erau acolo cinci-şase societăţi care aveau propriile interese. Nu am încercat să limitez numărul lor pentru a înlătura concurenţa, dar am zis să încercăm prin profitul făcut din bilete şi din restaurantul nostru, să aducem hotelul din incinta staţiunii la nivelul care ar trebui. În acest moment există doar o clădire fără geamuri, fără uşi, fără nimic”, precizează primarul  Ioan Şerban.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Fiind vorba despre o societate comercială care administrează staţiunea, Consiliul Local al comunei nu investeşte niciun leu la Băile Cojocna. Tot ce se investeşte sunt bani proveniţi din acea societate. „Consiliul Local şi Primăria are bani doar să rezolve problemele cetăţenilor. Este o comună care în afară de impozite şi de anumite taxe pe păşuni nu beneficiază de alţi bani. Tot ce se face în Băile Cojocna se face pe seama încasărilor de acolo. Nu avem societăţi, nu avem firme şi de aceea ca Primărie avem foarte puţine surse de venit. După 2015, dacă va fi profit vom putea lua bani din Băi”, explică primarul.

Viziune optimistă

Potrivit edilului comunei, dacă hotelul din staţiune  ar fi funcţional, automat ar funcţiona şi restaurantul pe timp de iarnă şi altfel ar putea fi recuperate şi cheltuielile. „Pe timp de iarnă avem bazinul cu apă caldă care funcţionează la parametri normali, dar cu cheltuieli de 10 lei şi încasări de trei lei. Încasările sunt foarte mici comparativ cu cheltuielile pe timp de iarnă. Am rezolvat cu compania de gaz să plătim iarna doar 40% din consum, iar curentul să intre defalcat. În momentul în care se deschide sezonul la Băi, ai două-trei miliarde datorie numai să plăteşti cheltuielile”, declară Ioan Şerban. Acesta spune că în cazul în care hotelul din incintă va fi amenajat, pot veni grupuri, se pot face contracte şi vor putea astfel să fie atraşi turişti din toată ţara. „În locul terasei restaurantului era pământ, nişte pomi şi de pe vremea comuniştilor arăta tot aşa. L-am măturat de acolo şi am făcut o terasă. Pornim şi de la ideea ca o firmă să renoveze hotelul pe cheltuiala ei şi în câţiva ani să dăm banii înapoi”, mai spune edilul. „Până să preiau eu acum doi ani vindeau aici tot felul de «instrumentişti», pe nisip, între oameni vindeau mici şi bere. Era dezastru, parcă erai în deşert, nu vedeai nicio floare. Şase miliarde şi jumătate de lei vechi am investit în modernizare. Aici e izvor de bani dacă ştii să îi gestionezi, să nu coseşti cu 180 milioane de lei o dată”, spune Liviu Bojan.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

IMG_0676

Hotelul părăsit nu este foarte încurajator pentru imaginea staţiunii şi, ca urmare, principalul obiectiv al actualului administrator este să îl renoveze. „Hotelul ar putea fi reamenajat la cheie cu maxim 500.000 de euro, având încă o structură de rezistenţă foarte trainică. Clădirea a fost ridicată în 1986 şi are camere de 35 de metri pătraţi, respectiv 48 de garsoniere de tip unu. În sezon, dacă prindem două luni pline, în doi ani pot să renovez hotelul din banii Băilor. Am discutat cu cineva şi poate reuşim să angajăm o firmă şi să îi achităm lucrările în două, trei etape”, spune cu optimism Liviu Bojan.

Băi ca pe vremuri

Liviu Bojan a înţeles că reclama e mama comerţului şi în urmă cu un an a iniţiat şi pagina de Facebook a Băilor Cojocna, precum  şi site-ul de promovare. Pe dealul împădurit din dreapta Lacului Mare administratorul se gândeşte să amenajeze o zonă de jocuri cu funii haiduceşti şi alte locuri pentru agrement. „ Dacă nu oferi turistului ceva nou, nu te aştepta să îl fidelizezi.Din străinătate avem puţini turişti, nu mai vin caravanele cu italieni care veneau la băi pe vremuri şi cereau slănină afumată. După ce vom avea hotelul vom aduce grupuri de francezi, italieni, nemţi, vom lua un microbuz şi vom încerca să îi facem să cunoască Transilvania. Deocamdată ce să le arătăm?Prostia pe care o avem şi drumurile?Ăsta îi turismul nostru?”, se întreabă administratorul.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Un alt proiect pe care administratorul vrea să îl realizeze în perioada următoare este construirea unui bazin mare cu apă dulce pentru adulţi, cu dimensiunea de 40/20 m. Staţiunea dispune de 150 de locuri de parcare şi de alte 150 de locuri care vor intra în funcţiune foarte curând. De asemenea, Primăria a amenajat 300 de locuri de parcare peste drum de intrarea în Băi. „Aseară a fost prima seară când am adus formaţie. Un loc nu găseai liber. În două ore am făcut 20 de milioane de lei vechi numai pe bere”, declară cu entuziasm administratorul Băilor Cojocna. Acesta îşi aminteşte cu nostalgie că pe vremea când era copil Băile atrăgeau în medie 10.000-15.000 de oameni. „Am prins anul trecut într-o duminică peste 6000 de oameni. Vine lumea mai ales în weekend. În timpul săptămânii, mai puţin. Nu avem parte nici de sezon bun. Anul trecut am prins doar o lună şi o săptămână de sezon”, explică administratorul.

Liviu Bojan,   administrator Băile Cojocna/Foto: Dan Bodea

Liviu Bojan, administrator Băile Cojocna/Foto: Dan Bodea

Ce să-ţi doreşti mai mult?

Pentru a plăti salariile celor 53 de angajaţi şi pentru a putea achita datoriile rămase după modernizările din 2013, Liviu Bojan s-a văzut nevoit anul acesta să mărească şi tarifele de intrare la Băi. Astfel, costul unui bilet pentru adulţi este de 15 lei, iar pentru copii 10 lei. Acestor preţuri li se adaugă costul parcării de zece lei sau alţi zece costul unui şezlog pentru plajă. „Am mai fost anul trecut, dar anul acesta am venit prima dată. Drumul e cum e, măcar în interior locul este amenajat. Este şi atmosferă plăcută. Stăteam mult la rând la mâncare anul trecut, dar văd că acum au deschis mai multe restaurante. Locuind în Cluj nu m-ar tenta să mă cazez aici, aşa că prefer să vin cu maşina. Iarna mai vin la Băile Calde şi recunosc că este destul de curat.  Să ceri 10 lei însă pentru parcare este cam mult. Măcar în restul săptămânii să lase maşinile să intre liber şi în weekend să ceară cel mult trei lei. În rest sunt mulţumit. Mai mult de atât nu ai ce să-ţi doreşti”, a declarat pentru Transilvania Reporter un turist venit la plajă într-o zi de luni.

„În curând vom da drumul la un anunţ şi îi invităm pe oameni la camping, în corturi. Avem toalete, avem grupuri sanitare şi firmă de pază. Sunt locuri destule pe cele 8, 8 hectare de teren aşa că am zis să le oferim vizitatorilor şi această opţiune. Încercăm, pe parcurs să oferim cazare, în cel puţin 20-30 de căsuţe aranjate frumos”, dezvăluie administratorul Liviu Bojan.

„Fonduri europene nu mai putem accesa după ce cineva şi-a bătut joc de banii ăia. Uitaţi-vă la Praid ce s-a deschis cu fonduri de 1, 55 milioane de euro. O minune! Mi-e ciudă pe Băile Figa că ei au reuşit să se evidenţieze şi noi, cu tradiţie, patinăm şi mergem înapoi ca racul. Dacă sunt sănătos, vă dau cuvântul că la anul Băile vor intra înapoi în circuitul turistic, la locul lor”, Liviu Bojan, administrator Băile Cojocna.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea


Publicitate

Postaţi un comentariu