Într-un limbaj strâmb, preşedintele o spunea pe aia dreaptă: E o prostie să nu fii precaut

Deşi pare că, uneori, îşi consultă doar propriul geniu (ca să-l cităm pe preşedintele Giscard d’Estaing), nu în toate acele ocazii preşedintele Klaus Iohannis vorbeşte prostii, chiar şi atunci când formulările nu îl avantajează. Evoluţia pandemiei, în România şi în lume, îi dă dreptate domnului preşedinte. Nu mai e deloc înţelept să nu fii precaut în privinţa transmiterii bolii în aceste zile.

După ridicarea restricţiilor, numeroase ţări s-au întors la numărul maxim de îmbolnăviri înregistrate în perioada de carantină. România se apropie de cifrele din aprilie-mai. Mai îngrijorător e faptul că mulţi pacienţi nu au habar unde şi cu ce ocazie s-au putut infecta, ceea ce indică o transmitere comunitară.

În 6 mai, Transilvania Reporter publica, sub titlul “Evoluţia Covid-19. Trei posibile scenarii şi o certitudine: pandemia este de cursă lungă”, o analiză care anticipa evoluţiile probabile ale crizei sanitare. Textul integral îl găsiţi AICI.

Cele aproape două luni scurse de atunci par să evidenţieze o realitate apropiată de scenariul al treilea: pandemia nu se încheie curând şi continuă să apară focare apropiate ca intensitate de cele din primăvară.

Cu alte cuvinte, pandemia e staţionară şi formează o nouă normalitate. Nu e cel mai bun scenariu dintre cele trei formulate de oameni de ştiinţă americani, dar nici cel mai prost. În scenariul al doilea, de pildă, numărul infectărilor se diminuează în timpul verii; în schimb, valul doi al Covid-19 loveşte în toamnă cu mai multă ferocitate decât în primăvară deoarece sunt puţini cei care au dobândit imunitate.

În cel mai bun dintre scenarii, coronavirusul urma să-şi epuizeze forţa în primul val. Acest lucru nu pare să se fi întâmplat.

Analiza publicată în revista ştiinţifică STAT arată că această nouă normalitate impusă de boală ar urma să dureze până la sfârșitul anului 2022 sau, în cel mai bun caz, până când va exista un vaccin eficient. Virusul impune noi forme de convieţuire, societatea trebuind să arbitreze ceea ce Gabriel Leung, de la Universitatea din Hong Kong, numește un trio de nevoi concurente: menținerea la nivel scăzut a cazurilor și a numărului de decese, păstrarea locurilor de muncă și a activității economice și păstrarea bunăstării emoționale a oamenilor.

Viitoarele soluţii de răspuns la virus necesită mult mai multă inventivitate decât monotonia carantinei. Pentru că oamenii nu mai pot face faţă unei alte perioade de izolare şi închidere a economiei, oficialii din întrega lume, care, după cum notează New York Times, “se adaptează la realitatea că virusul este aici pentru a rămâne”, apelează la abordări direcționate și rapide, dar flexibile, în loc de blocaje la nivel național. Bulgaria, de pildă, a dispus reintroducerea obligativităţii purtării măştii şi la evenimentele în aer liber. Coreea de Sud le spune oamenilor să poarte două tipuri de măști pentru situații sociale diferite în privinţa riscului de infectare. China testează lucrătorii din restaurante şi pe şoferii firmelor de livrare la domiciliu. New York a impus o carantină de 14 zile cetăţenilor care vin din alte state americane unde se înregistrează un număr mare de cazuri de îmbolnăvire. Guvernul de la Lisabona protestează după ce 17 ţări europene au interzis sau limitat intrarea cetăţenilor portughezi pe teritoriile lor.

Cel mai probabil, UE nu va permite prea curând accesul cetăţenilor americani pe teritoriul Uniunii, provocându-i pe jurnaliştii de la The Atlantic să deplângă starea celei mai admirate naţiuni a lumii. “Lumea urmăreşte astăzi umilirea Americii”, titrează ziarul. Atentă după neatenţie, Marea Britanie vizează combaterea focarelor locale printr-o strategie pe care premierul Boris Johnson o numește „Whac-a-Mole”, “Omoară cârtiţa”, de la jocul video cu acelaşi nume.

Se va alinia guvernul României unora dintre aceste abordări dacă situaţia clinică va continua să îngrijoreze? Cel mai probabil, la cât zel mimetic au arătat până acum autorităţile. Dar carantina nu se va întoarce, ceea ce înseamnă că statul nu va mai institui starea colectivă de precauţie. Aceasta va rămâne pe mai departe o răspundere individuală.

Încă din 8 mai, Transilvania Reporter publica un “Ghid de bune şi precaute practici pentru a rămâne în siguranţă în faza a doua a pandemiei”. Acesta era recomandat de oficialii din sănătate consultaţi de “The Atlantic”. În esenţă, sfaturile exprimate atunci sunt valabile şi astăzi şi pot fi reduse la: evitarea aglomerărilor, mai ales în spaţii închise, şi purtatul măştii. Puteţi consulta ghidul detaliat AICI.

De remarcat faptul că el induce un sentiment al urgenţei, în sensul că, mai ales persoanele care se află în grupuri cu risc ar trebui să exercite un nivel suplimentar de precauție chiar de pe acum. Nu vă relaxaţi excesiv constatând numărul mic de îmbolnăviri din zona unde locuiţi. Cum spun jurnaliştii americani, “dacă numărul cazurilor de infectare din zonă creşte semnificativ, asta însemnă că este insuficient să redevii atent, înseamnă că ar fi trebuit să o faci acum două săptămâni”.

Într-un limbaj strâmb, preşedintele o spunea pe aia dreaptă.