Fermierii clujeni: “Perioada de tranziţie pentru laptele conform a fost un dar otrăvit”

A farmer leads his cattle back to his farm in Waidring, in the Austrian province of Tyrol, on Monday, Oct. 25, 2010. The cold weather throughout the alpine country brought snowfall in some regions higher than 500 meters above sea level. (AP Photo/ Kerstin Joensson)

Perioada de tranziţie de şapte ani, acordată de Uniunea Europeană fermierilor români pentru a face investiţiile necesare ca să poată produce lapte conform, a fost un “dar otrăvit”, susţine preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Cluj, Călin Fărgaciu, potrivit Agerpres.

Acesta a declarat, joi, într-o conferinţă de presă organizată de Prefectura Cluj pe tema conformităţii laptelui, că perioada de tranziţie, care s-a încheiat la 1 ianaurie anul acesta, n-a făcut decât să-i determine pe fermieri să aleagă calea cea mai uşoară, lucru care le-a încetinit dezvoltarea economică.

“Faptul că ne-au lăsat să dăm lapte neconform a fost un dar otrăvit al Europei, boala lungă înseamnă moarte sigură. Laptele neconform pe care l-au produs fermierii în România, în acest timp, le-a blocat şi accesul pe piaţa comunitară. Trebuia să ne mobilizăm şi să atingem mai repede criteriile de conformitate, pentru că, până la urmă, aceasta este normalitatea. Cel care dă lapte de la o vacă murdară nu are ce să caute pe piaţă”, a declarat Fărgaciu, care reprezintă interesele a aproape 200 de producători.

Acesta a subliniat că respectarea normelor de igienă şi producerea unui lapte de calitate este un lucru care se poate realiza destul de simplu, chiar şi pentru micii producători. “Dacă vrem să fim sprijiniţi şi să ni se dea subvenţii, trebuie să venim şi noi spre conformitate. Igiena se poate regla în 24 de ore, făcând curăţenie în grajd, iar sănătatea ugerului într-o săptămână, cu tratament”, a spus fermierul.

La rândul său, directorul DSV Cluj, Nicolae Pivariu, a declarat că în Cluj nu există, potrivit evidenţelor ţinute de instituţia pe care o conduce, lapte neconform care să fie comercializat cu acte în regulă. “Fireşte, nu putem să monitorizăm anumite categorii de producători, pe micii producători care folosesc laptele în gospodăria lor sau pentru familia lor, sau pe cei care vând către clienţii pe care şi i-au format. Nu avem forţa necesară să-i verificăm pe toţi, dar în pieţe facem controale regulate”, a spus Pivariu.

Micii fermieri trebuie să respecte norme minime de igienă, începând cu 1 ianuarie 2014, dacă vor să-şi vândă laptele pe piaţă, în condiţiile în care la 31 decembrie a expirat perioada de tranziţie aprobată României pentru alinierea la cerinţele comunitare de igienă a laptelui de vacă materie primă.

Laptele crud de vacă trebuie să îndeplinească standardul de calitate din UE, respectiv numărul total de germeni să fie mai mic sau egal cu 100.000/mililitru, iar numărul de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/mililitru.

Distribuie:

Postaţi un comentariu