Banii europeni pentru sate se încurcă în birocraţie

Consultanţi nepricepuţi, constructori neserioşi sau care au intrat în insolvenţă, primari care nu ştiu să gestioneze un proiect finanţat din fonduri europene, birocraţia excesivă, lipsa experţilor în domeniu, personalul redus, precum şi nivelul scăzut de salarizare pe care îl au anumiţi angajaţi. Toate la un loc contribuie la gradul mic de absorbţie al fondurilor europene. Foarte multe din proiectele finanţate în exerciţiul financiar 2007-2013 sunt departe de a fi finalizate, unele nefiind nici măcar licitate. Primarii din Transilvania de Nord-Vest se plâng de birocraţia excesivă şi termenele foarte lungi în care se obţin autorizaţiile şi avizele necesare. Mulţi au fost obligaţi să plătească deja penalităţi pentru lucrările începute şi care nu se încadrează în termenele iniţiale. Aproape toţi au cerut prelungirea termenelor. În Maramureş două proiecte importante sunt la un pas de eşec din cauza greşelilor de proiectare. În Satu Mare, primarii de comune care gestionează proiecte pe bani europeni se plâng de consultanţa slabă, dar şi de constructorii care au intrat în insolvenţă şi au lăsat de izbelişte lucrările. La Cluj, primarii din comune sunt exasperaţi de birocraţia excesivă şi termenele foarte lungi în care se obţin autorizaţiile. Dincolo de toate aceste greutăţi, aleşii locali recunosc deschis: „e singura noastră şansă, nu avem alternativă”. Tocmai de aceea se pregătesc şi pentru noul plan care va fi lansat pentru perioada 2014-2020.

Întârzieri la proiectele din bani europeni finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 care se apropie de finalizare. Aproape toate primăriile din comunele clujene au aplicat la fondurile europene pentru dezvoltarea rurală. De la lucrări de infrastructură, care vizează cele mai stringente probleme cu asfaltarea drumurilor dar şi cu reţeaua de canalizare, până la renovarea sau construirea de şcoli şi grădiniţe, edilii de la sate s-au străduit să atragă cât mai multe fonduri europene. Mai ales, că spun ei, bugetele locale nu le permit lucrări de amploare şi banii de la Guvern sunt greu de obţinut. „Avem un proiect integrat de canalizare-asfaltare, înfiinţarea unui Centru after school dar şi reabilitarea căminului cultural. În total 2, 5 milioane de euro. Suntem la cam 80% din lucrări, iar termenul pe care îl avem este aprilie 2014. Dar vine iarna şi vom vedea cum ne încadrăm. Toamna asta frumoasă ne-a ajutat mult pentru că o mare parte din lucrări le terminăm până la sfârşitul anului. Dar este drept că avem întârzieri şi că am cerut prelungirea termenului, nu trebuia să ne apuce 2014”, spune primarul comunai Dăbâca, Valer Petrindean.

 

Birocraţia, bat-o vina

„Cele mai mari dificultăţi sunt la obţinerea autorizaţiilor şi avizelor. Obţinerea unei autorizaţii de construcţie la Consiliul Judeţean sau avizele de la alte instituţii ale statului sunt principala sursă de întârzieri. Apoi e procedura anevoioasă a achiziţiilor publice, cu contestaţii şi termene lungi de soluţionare. Aşa că devine mai uşor să câştigi un proiect decât să scoţi apoi autorizaţiile pentru el. Păi ne-am întâlnit primarii din comune timp de trei luni pe holurile diferitelor instituţii pentru proiectele noastre europene”, mai spune primarul din Dăbâca. Acesta susţine că din fericire nu a avut probleme suplimentare cu consultaţii sau constructorii, aşa că proiectele merg destul de bine. „Suntem deja la al patrulea proiect şi ne pregătim şi pentru perioada următoare”, a mai spus Petrindean.

Aceleaşi dificultăţi le reclamă şi primarul din comuna clujeană Bonţida, care are în derulare un proiect integrat pe măsura 3.2.2. „Problema mare e cu circuitul documentelor. Se stă mult şi la Centrul zonal de la Satu Mare de care ţinem noi, pentru că nu au personal suficient. Şi aşa nu ne-am respectat termenele, trebuia să fim gata cu canalizarea, centrul after school, asfaltarea unor drumuri şi renovarea căminului cultural în aprilie-mai, anul acesta. Am cerut prelungire un an. Bineînţeles au fost şi penalităţi pe care le-am plătit, destul de consistente. Am făcut rectificare bugetară şi am renunţat la alte investiţii ca să mergem mai departe. Din ultimele discuţii cu constructorii vom fi gata cam în trei săptămâni, dar mai rămân toate lunile care urmează pentru partea de documente, plăţi, inspecţii în teren, decontări că şi aceasta durează mult”, explică Emil Cărhaţ. Acesta spune că hăţişul birocratic dă bătăi de cap şi celor care asigură consultanţă. „Consultanţii au şi ei neclarităţi şi întreabă într-o parte li se spune una, în altă parte li se spune alta, până se limpezesc apele, trece timpul. Oricum noi mergem mai departe şi aşteptăm să se anunţe şi planul pe 2014-2020 să vedem pe ce măsuri mai putem depune proiecte. E greu drumul dar şi când te uiţi înapoi pe el şi ai ajus la capăt, te bucuri de rezultate”, a spus Cărhaţ.

Lipsa de personal întârzie evaluarea şi avizarea proiectelor

Toate proiectele depuse de primarii din comune trebuie să treacă de evaluarea şi avizarea organismelor abilitate, iar pentru judeţele din nord vestul Transilvaniei este vorba despre Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Nord-Vest Satu Mare. „Sunt mari întârzieri la Satu Mare pentru că au foarte puţin oameni acolo. Şi aşa se lungesc termenele. Şi noi avem un proiect depus pe măsura 3.2.2, am cerut prelungirea termenului cu un an până în aprilie 2014. Prin proiect facem o parte din reţeaua de canalizare, asfaltarea unui drum dar şi o grădiniţă nouă. Valoarea este de 2, 5 milioane de euro”, spune primarul comunei Aluniş, Mihai Sav. Potrivit acestuia, deşi lucrările au ajuns la 90% şi probabil vor fi gata încă din această toamnă, tot proiectul va mai dura luni bune din cauza actelor. „Decontările merg destul de greu şi actele în general. Nu am avut probleme cu constructorii, am constructori serioşi. Sperăm să ne încadrăm cu totul în aceste noi termene. Şi oricum nu avem de ales e singura noastră variantă, nu avem alternativă. Asemenea lucrări nu le putem suporta din buget propriu aşa că fondurile europene sunt singura soluţie”, mai spune Sav.

Proiectele finanţate din fonduri europene, o sarcină prea grea pentru Maramureş

Toate proiectele finanţate din fonduri europene în Maramureş sunt la un pas de eşec. Reabilitarea drumului care face legătura între Baia Mare şi Maramureşul istoric, un proiect foarte ambiţios care a fost lansat cu „surle şi trâmbiţe” în anul 2010, a avut probleme încă de la demarare. Lucrările de reabilitare a celor 56 de kilometri de drum care fac legătura între Baia Sprie şi Bârsana au fost oprite în 2012, atunci cand a fost reziliat contractul cu societatea Selina, firma care se ocupa de lucrări. „Încă de la început acest proiect a fost prost gestionat, iar bugetul supraîntins. Astfel avem 56 de kilometri de drum reabilitaţi aiurea, pentru că banii nu ajungeau de la început astfel că s-au scos anumite tipuri de lucrări absolut indispensabile. De exemplu, la semnalizarea rutieră în proiectul iniţial au fost cuprinşi zero lei, pentru accesul la proprietăţi şi trotuare şi pentru consolidări la fel. Abia după refacerea proiectului ies la iveală anumite nereguli”, a punctat Gabriel Valer Zetea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.

Un alt proiect, la fel de ambiţios, finanţat cu suma de 70.624.324, 91 lei, este cel de reabilitare a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Baia Mare, are ca termen de finalizare luna aprilie a anului viitor. Totuşi, din cauza lucrărilor neprevăzute care au apărut dar şi a neregulilor, Consiliul Judeţean a fost nevoit să suporte mai multe corecţii finaciare. Pentru a finaliza aceste două proiecte, Consiliul Judeţean Maramureş trebuie să contracteze un împrumut de la o bancă. Alte două proiecte aflate în această situaţie sunt cel privind construcţia unui depozit ecologic de gestionare a deşeurilor menajere şi industriale, dar şi cel turistic privind „Circuitul bisericilor din lemn”. „Aceste investiţii au fost lansate de fosta administraţia judeţeană fără a se gândi just şi la posibilităţile financiare de susţinere a unor asemenea investiţii. Într-o astfel de situaţie se află un proiect estimat la 22 de milioane de euro ce prevedea reparaţia pe un tronson de 55 de kilometri a drumului judeţean Baia Sprie-Bârsana. Iniţial, investiţia a fost estimată la 36 de milioane de euro, apoi reduse costurile la 22 de milioane de euro. E unul dintre proiectele începute fără a avea şi proiecţia finalizării. CJ a depus o altă documentaţie la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest pentru aprobarea unui alt proiect tehnic pe această investiţie cu alţi parametri tehnici. Valoarea totală a proiectului a fost estimată la 29 de milioane euro. Din nefericire, CJ nu dispune de sumele necesare cofinanţării proiectului chiar dacă avem în vedere accesarea unui credit bancar din care ar trebui să susţinem şi alte investiţii aflate în derulare”, a declarat vicepreşedintele CJ Maramureş, Gabriel Zetea.

El a precizat că acest credit ar putea fi derulat prin CEC Bank, însă nu e sustenabil având în vedere veniturile administraţiei judeţene. „Avem în vedere un credit bancar ca singură modalitate de a susţine cofinanţarea proiectelor. Din primele calcule rezultă că avem nevoie de 75 milioane lei. Din păcate, e un credit nesutenabil având în vedere veniturile CJ Maramureş”, a mai spus Gabriel Zetea.

Satu Mare

Întârzieri provocate de contestaţii şi constructori în insolvenţă

Proiectul „Modernizare străzi şi drumuri comunale în comuna Pir; reabilitare cămin cultural în localitatea Pir; înfiinţare grădiniţă în localitatea Pir” a fost licitat pentru prima dată în 2010. Atunci, licitaţia organizată de Primăria Pir, în valoare de 12 milioane de lei, a fost câştigată de firma SC GP Săgeata Prod SRL, dar a fost contestată de SC Tarr Const SRL, care a obţinut reevaluarea oferelor. Tarr Const a fost declarată apoi câştigătoare.

Primarul comunei Pir, Florin Burlacu, spune că cei doi ani de întârzieri nu mai pot fi recuperaţi, dar că lucrările au început în cele din urmă în luna august a acestui an. Primarul spune că lucrările au avansat şi va face deja primele plăţi.

La Cehal şi Socond, proiectele finanţate din fonduri europene au fost întârziate de intrarea în insolvenţă a constructorilor. La Cehal, licitaţia pentru „Proiectare şi execuţie alimentare cu apă, colectarea şi epurarea apei uzate menajere şi străzi în localitatea Cehal”, în valoare de 9, 7 milioane de lei a fost adjudecată de S.C. Confort Design SRL şi SC Videlli SRL. Lucrările au început abia anul acesta, fiind întârziate de intrarea liderului Confort Design în insolvenţă.

şi la Socond, proiectul privind alimentarea cu apă potabilă, reţea de canalizare, staţie de epurare şi tratarea apelor reziduale a fost întârziat de intrarea în insolvenţă a constructorului Dominium SRL, lucrările demarând abia în vara acestui an.

Proiectele întârziate au acelaşi consultant: firma subprefectului

Toate cele trei proiecte întârziate au un element comun: consultanţa a fost asigurată de firma soţiei subprefectului Cristian Sasu.  SC Anda SRL a întocmit documentaţiile de achiziţii şi a asigură implementarea proiectelor în toate cel trei comune care au întârzieri.

SC Anda SRL are mai multe contracte de consultanţă pe proiectele derulate de comunele sătmărene prin PNDR, fie singură sau în asociere cu Carma Jus SRL, firma soţiei fostului ministru al Învăţământului, Cătălin Baba, ori cu SADC Expert, firma fostului director al APDRP Satu Mare, Mihai Seucea. Pentru fiecare din cele trei proiecte, Anda SRL a încasat câte 25.000 de euro.

 

[stextbox id=”custom” caption=”62% din fondurile PNDR atrase”]Potrivit site-ului Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, România a atras peste 62% din totalul fondurilor europene de 8, 12 miliarde de euro puse la dispoziţie de Comisia Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR). Alături de cofinanţarea Guvernului României de aproximativ 1, 8 miliarde de euro, APDRP a plătit efectiv beneficiarilor români circa 5, 6 miliarde euro. Practic, în prezent sunt peste 143.000 de solicitări de finanţare şi aproximativ 83.000 de proiecte contractate. Directorul general APRDR, George Turtoi declara într-un interviu în presa centrală că au fost solicitate peste 18 miliarde de euro, iar alocarea financiară disponibilă pentru proiectele de investiţii este de circa 7 miliarde de euro, peste 5, 3 miliarde de euro fiind deja investite sub diferite forme în agricultură şi în modernizarea satului românesc. „Sunt în continuare probleme generate de factori externi, asupra cărora pârghiile noastre sunt extrem de limitate: acordarea creditelor bancare beneficiarilor PNDR pentru finanţarea investiţiilor, lipsa personalului necesar pentru evaluarea şi verificarea cererilor de finanţare şi a celor de plată, legislaţia naţională specifică în derularea achiziţiilor publice. Au apărut probleme şi blocaje care nu ţin de sistem, ci sunt generate de problema generală a crizei financiare. Deficitul de angajaţi este foarte mare, iar consecinţa firească este perioada mai mare de evaluare şi verificare a solicitărilor de finanţare. Deja avem o încărcătură cel puţin dublă pe angajat. Absorbţia efectivă a fondurilor europene trebuie încheiată la finele anului 2015”, a mai spus George Turtoi. Directorul APRDR a precizat şi că avut întâlniri în ţară cu beneficiarii de proiecte iar în urma lor a constatat că sistemul de consultanţă din România nu este performant.[/stextbox]

 

Autori: Claudia Romitan, Anca Miklos, Ciprian Fabian