Cele două fețe ale Cetății Mălăiești

Cetatea Mălăiești, din Țara Hațegului, era, până recent, o destinație pentru cunoscători. Turiștii care veneau aici pe parcursul unui an îi puteai numără pe degetele de la două mâini, spun localnicii. Turnul donjon, ruinat, și un fragment din zidul înconjurător, circular, situate într-un peisaj de basm, dădeau locului un aer romantic. Aura de mister lăsa liber frâul imaginației, populând locul cu fantasme de cnezi aprigi, gata să scoată paloșul în fața oricui le călca domeniul.

Situația s-a schimbat, însă, spectaculos, după ce Primăria comunei Sălașu de Sus, de care aparține satul Mălăiești, a accesat fonduri europene pentru restauraea cetății și introducerea ei în circutitul turistiic. Rezultatul: Cetatea Mălăiești arată acum ca scoasă din cutie, și, de la distanță, nu știi dacă nu e cumva vila cu turnuleț a vreunui excentric. Panourile cu însemnele Regio te informează însă că e vorba despre un proiect de valorificare turistică și nu altceva.

Modul în care a fost restarurată cetatea a fost criticat dur de medieviști, care l-au numit „monumentul-manea”. Potrivit acestora, reconstrucția nu respectă adevărul istoric, la refacerea cetății fiind folosite materiale, precum cărămida, care nu au fost niciodată utilizate în realitate. Pe de altă parte, acum, că locul a fost introdus în circuitul turistic, vizitatorii au parte de o experiență plăcută, plimbându-se pe pasarelele de lemn de la primul nivel al fortificației sau vizitând micul muzeu amenajat în turnul donjon.

Pentru un plus de autenticitate, combinați vizita de la Cetatea Mălăiești cu o oprire la ruinele curții familiei cneziale Sărăcin, aflată la intrarea în comuna Sălașul de Sus, care a scăpat, cel puțin deocamdată, de restaurare.

În fața curții cneziale se află și un panou cu genealogia nobililor români Sărăcin din Sălaşu de Sus.

Cetatea Mălăiești datează din secolul al XIV-lea și a fost ridicată de cnezii din această familie, ca loc de refugiu. Inițial a fost doar un turn donjon, înconjurat mai târziu cu o incintă circulară de zid, care a fost completat cu patru turnuri.

Asemenea fortificații nu puteau rezista unor mari armate, ci erau destinate mai cu seamă să protejeze familiile cneziale în timpul luptelor între feudali. Fortificația a fost distrusă la începutul secolului al XVIII-lea, în timpul războielor curuților.

Restaurarea ansamblului arhitectural a avut loc în perioada 2012-2014 și a costat aproximativ 2, 1 milioane de euro, din care 1, 5 milioane fonduri europene. Informații despre alte atracții turistice din zonă puteți obține de la centrul de informații turistice din Sălașul de Sus.