Preotul Dinu Criste, omul care aduce fericirea: Din amvon, în atelierul de ciocolată artizanală. Despre aroma de canabis și tabletele Amin! și Doamne ajută!

Foto: Dan Bodea

Dacă v-ați întrebat vreodată ce au în comun „Predica de pe munte” din Noul Testament și ciocolata pe care o savurați citind acest articol, răspunsul îl puteți afla fie mergând într-o duminică la bisericuța din Parcul Etnografic din Cluj, fie degustând o pralină din ciocolată belgiană produsă în atelierul omului care slujește în amvon. În oricare din aceste ocazii veți face cunoștință cu preotul și ciocolatierul Dinu Criste și veți înțelege că fericirea poate lua cele mai diverse forme și arome, de la un serviciu religios în care ți se vorbește despre bucuria de a fi, până la o tabletă de ciocolată cu aromă de…canabis.

Dinu Criste practică preoția de la începutul anilor 2000 și, din 2017, a devenit antreprenor în domeniul ciocolatei punând bazele unui brand prin care încearcă să ridice ciocolata la rang de artă.

„Fiecare pralină de la Christe Chocolatier este un produs cultural înainte de a fi un aliment” spune antreprenorul Dinu Criste, de fiecare dată când are ocazia să evidențieze particularitatea brandului său. În acest început de an, brandul Christe Chocolatier se află într-un moment de așezare în echilibru, după un prim an în care oamenii care se află în spatele lui au încercat să îl facă cunoscut, pentru că, nu-i așa, notorietatea scăzută vine la pachet cu orice debut.

Foto: Arhiva personală

Având în spate însă personalitatea puternică a creatorului său, brandul a reușit să își creeze deja o direcție și să devină o opțiune de luat în considerare pentru consumatorii de ciocolată premium. Primii doi ani, însă, nu au fost deloc ușori.

Menținerea standardului ridicat de calitate implică vrei, nu vrei, costuri de producție mai mari, lipsa unei culturi a gustului în România atrage după sine nevoia educării publicului, aspecte care complică destul de mult caietul de sarcini al producătorului.

„Lipsa culturii în materie de consum de ciocolată de calitate, ne-a tăiat destul de mult din demaraj și ne-am văzut obligați să facem simultan cu producția de ciocolată și educație. Ciocolata veritabilă și mă refer aici la ciocolata belgiană sau elvețiană, trebuie să se conformeze legii de a conține minim 25% masă de cacao, de exemplu. Foarte multe produse asociate ciocolatei pe care le vedem pe rafturi astăzi sunt produse pe bază de cacao și nu au legătură cu ciocolata veritabilă. Ciocolata pe care noi o producem se adresează unei nișe sub raportul prețului, ea fiind mai scumpă, dar este o ciocolată pe care o privim nu doar ca produs alimentar, ci ca produs cultural”, a explicat Dinu Criste pentru Transilvania Reporter.

Ceea ce evidențiază produsele brandului Christe Chocolatier este în primul rând tehnica de pictare manuală, o procedură specială dar mare consumatoare de timp. Ceea ce l-a determinat pe antreprenorul Dinu Criste să apeleze la această tehnică a fost înclinația lui artistică pe care a început să o alimenteze tot mai mult prin pictură pe pânză.

„Cu ani în urmă, pe când lucram în TVR, am făcut mai multe reportaje în atelierele unor artiști plastici și m-a apucat o «gelozie» teribilă când vedeam cu câtă lejeritate lucrau. Vedeam și o componentă de terapie în activitatea lor și mi se părea minunat ca antidot pentru anxietatea și agitația zilelor noastre. Unul dintre acești artiști mi-a spus într-o zi să rămân în atelier deși nu îndrăznisem niciodată asta știind din școala primară că nu sunt în stare să desenez o greblă. Dar am aflat că desenul nu are neapărat legătură cu pictura și așa am devenit un pictor de sezon dedicând serile de iarnă picturii”, povestește Dinu Criste.

Cu timpul, a început să aibă nevoie de tot mai multă culoare în viața lui și s-a gândit să facă trecerea din atelierul de pictură, spre atelierul de ciocolată, maniera picturii ciocolatei existând deja la ciocolatierii belgieni. Pasionat de bere, ca mulți români, a oscilat o perioadă între două opțiuni, respectiv între un atelier de ciocolată și un atelier de bere artizanală. A realizat însă că în industria berii volumele trebuie să fie mari, pe când în cazul ciocolatei este vorba despre un produs cu valoare adăugată ridicată, pe volume mici. În plus, ciocolata este potrivit analizelor de piață cel mai iubit produs de pe planetă și te adresezi unui public divers și larg nu doar unui segment de piață. 9 din 10 oameni spun că iubesc ciocolata. Al zecelea minte întotdeauna.

Foto: Arhiva personală

„Am aplicat la programul Start-up nation în prima sesiune de finanțare, dar suma de 80.000 de euro nu a fost suficientă pentru că, nu-i așa, nu se reduce totul la echipamente, la utilaje. Te costă know how-ul și pentru a sta să faci experimente, piața nu are răbdare. Așa că a trebuit să achiziționăm experiența și să aducem specialiști în domeniul ciocolatei să ne învețe. E relativ facil astăzi să dobândești experiența. Noi am avut doi belgieni, ciocolatieri cu state vechi în domeniu, am învățat de la ei și schimbăm și acum opinii. Am învățat bazele și în rest inovăm foarte mult. Am făcut ciocolată inclusiv cu brânză de Năsal și ne-am propus să creăm tot mai multe parteneriate și să ne sprijinim unii pe alții, ca producători locali. Orice se poate aduce la întâlnirea cu ciocolata”, precizează Dinu Criste.

Atragerea clienților este o provocare în continuare pentru brandul Christe Chocolatier. Mediul online este canalul de comunicare cel mai eficient, dar promovarea este secondată și de activități educaționale, degustări sau alte întâlniri cu publicul mai puțin obișnuit cu produsele de calitate. În atelierul din satul Sâncraiu, județul Cluj, unde se fabrică ciocolata, au trecut peste 700 de elevi. Pentru unii dintre ei o vizită în atelier se poate transforma în cea mai fericită zi din viața lor, după cum s-au exprimat chiar ei. În spațiul românesc, ciocolateriile nu sunt la tot pasul și prea puțini dintre noi ne punem întrebarea unde se fabrică aceste delicatesuri.

România are un consum foarte slab de ciocolată. Potrivit lui Dinu Criste, românii consumă până la două kilograme de ciocolată pe an, și nu de cea mai bună calitate, în timp ce media europeană este undeva la 8 kilograme. În Belgia, Franța, Germania, Suedia se consumă între 10 și 13 kilograme. În orașele europene vezi peste tot ciocolaterii, brandurile se repetă, dar nu deranjează pe nimeni asta. Există clientelă.

„Atelierul din Sâncraiu nu este foarte mare, are o suprafață de circa 140 mp, echipamentul cel mai important fiind aparatul care temperează ciocolată și care aduce un plus calității. În rest, umpluturile le facem manual. Ciocolata te obligă să fii exigent. Dacă nu respecți toți parametrii, dai rateuri și obții ciocolată căreia îi lipsește luciul, căreia îi lipsește crunch-ul, care nu e stabilă la momentul atingerii. Lucrăm la 18 grade în atelier cu o umiditate până în 60 de procente, pentru agregare. Până la urmă ajungi să faci totul cu lejeritate maximă și să pară totul ca o rutină, ca un dans. Cred că aici e tandrețea pe care reușești să o instalezi între tine și munca ta”, precizează Dinu Criste.

Angajatele, femei din Sâncraiu, sunt și ele mulțumite de condițiile de muncă și sunt extrem de conștiincioase, spune angajatorul lor.

Foto: Arhiva personală

O pagină de istorie în ciocolata artizanală din România

„Am adăugat recent componenta de tabletă de ciocolată în portofoliu, un produs de serie pe care îl putem produce în cantități mai mari. Suntem în discuție cu distribuitori și poate vom ajunge în rețele de hipermarket-uri, având în vedere că în magazine naturiste suntem deja prezenți în Cluj. Căutăm parteneri și vrem să colaborăm cu magazine care nu au acest tip de produse. Este prematur să ne gândim să deschidem un magazin propriu. Dar peste un an, poate vom avea notorietate suficientă încât să inaugurăm și un magazin fizic la Cluj. Am scrie istorie cred, fiind prima ciocolaterie în afara brandurilor internaționale existente deja. Ca ingrediente românești folosim unt și frișcă. În rest, tot ce înseamnă ciocolată e import. Nu avem producător de ciocolată în România de materie primă. Și atunci merg pe mâna celor care știu și au experiența procesului de fabricație și Adăugăm îndrăzneala noastră în ceea ce privește umpluturile”, spune Dinu Criste.

Antreprenorul spune că nu trece o zi în care să nu aibă legătură cu tema ciocolatei. Îi place ca brandul său să fie dinamic și sub aspectul ambalajelor și astfel vine cu idei pentru tot felul de colecții speciale. Pasionat fiind de culoare, de lumină, de imagine, are nevoie să rupă ritmul din punct de vedere vizual, cel puțin.

„Am scos nouă tipuri de tablete de ciocolată de curând, inclusiv ciocolată care conține canabis, respectiv semințe de cânepă-cannabis sativa. E tableta noastră de tracțiune. Mai avem sortimente cu chilli, cu scorțișoară, sau cu lavandă, sau tablete cu denumiri precum Doamne ajută!, Asta da! sau Amin!”, declară Dinu Criste.

Aproape săptămânal, ciocolatierul face experimente și încearcă să se diferențieze cât mai mult de restul pieței. Unice în acest sens sunt tablourile de ciocolată pe care încearcă să le promoveze în perioada următoare ca produse-cheie în strategia brandului.

„Dacă te aliniezi tendinței, riști să intri în pluton, să devii o uniformă. La început nu am vrut să venim și noi cu tablete de ciocolată pentru că toată lumea le face, dar tableta satisface gusturile cele mai largi și atunci îți permiți să faci cash flow din asta. Ce facem noi unic sunt tablourile de ciocolată.  Îmi plac provocările și caut ca din tot ce fac să îmi prilejuiesc o bucurie. Când ți-e drag și de pictat, și de făcut ciocolată, și de mers la biserică, găsești timp”, spune preotul Dinu Criste.

Antreprenorul crede într-o teologie a bucuriei. Întotdeauna la biserică încearcă să le vorbească oamenilor despre bucurie, despre bucuria de a fi, bucuria care te aduce în condiția de a spune mulțumesc. Predica de pe munte este partea lui favorită din Biblie și predică mereu despre fericire, despre faptul că omul a fost creat pentru a fi fericit.

„Pe lângă discursul meu verbal de la amvon, mai am un discurs, cel al ciocolatei, care se adresează mai întâi văzului și apoi gustului. Ciocolata este cel mai mare furnizor de endorfine, de serotonină, din creier dintre toate alimentele pe care le avem la dispoziție. Este o formă a lui Dumnezeu de a spune te iubesc, lăsând în alimente, în natură, atâtea prilejuri care te pot face fericit. Predica despre fericire și endorfinele din ciocolată stau braț la braț”, spune preotul Dinu Criste.

3 Comentarii

  1. Oskar says:

    Dinu Criste a fost suspendat din preoție de Mitropolia Clujului după ce a candidat pentru primărie. Deci, nu e preot!

    • Moses says:

      Acest domn, clar are o inclinatie spre frumos dar si spre BANI! Preotia este MISIUNE nu meserie. Deci daca esti PREOT, esti PREOT si punkt! Te intereseaza salvarea sufletelor incredintate tie si nu Primaria sau alte parascovenii…

  2. Alin says:

    mi se pare foarte faină chestia asta 🙂

Postaţi un comentariu