La mila proprietarilor: Castelul Kemény-Bánffy din Luncani, o ruină în așteptarea restaurării

Foto: Cristina Beligăr

La mai puțin de 50 de kilometri de Cluj-Napoca una dintre cele mai importante moșteniri ale familiei Bánffy în această zonă își așteaptă neputincioasă „sentința”. Aflată astăzi în proprietatea „Asociației Voluntare Castel Bánffy”, construcția se află în continuare într-o stare deplorabilă deși situația ei legală ar fi clară și ar exista chiar un investitor interesat de renovarea ei. Referentul financiar al „Asociației Voluntare Castel Bánffy”, Gerhard Spitzer, spune însă că până când asociația nu va primi aprobările de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj (DJCPN) intervențiile de consolidare a clădirii trebuie amânate. Când vor veni aceste aprobări, nimeni nu știe, pentru că potrivit reprezentanților DJCPN, cererile pentru consolidarea castelului nu au fost depuse. De fapt, investitorul care s-a arătat interesat de renovarea castelului din Luncani nu a fost dispus să achite o sumă de circa 150.000 de euro, spune el, pentru Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii și, ca urmare, cererea nu a fost trimisă către DJCPN.

În timp ce reprezentanții „Asociației Voluntare Castel Bánffy” ne informează că se vor ocupa de căutarea actului care să dovedească faptul că cererea pentru obținerea avizului de consolidare a fost depusă, la câteva ore după începerea așa-anumitei căutări, suntem apelați la telefon de o persoană care pretinde că ar fi proprietarul castelului în proporție de 80%.

„Pentru cine lucrați?Cine este șeful ziarului?Cine v-a pus să scrieți?. Eu sunt proprietarul castelului, domnul Spitzer nu are nicio legătură. Eu nu am mai fost acolo de patru luni de zile și nu știu ce scrie pe ușa de la intrare. (Este vorba de o informare scrisă în care se precizează că Asociația Voluntară Castel Bánffy este proprietar legal și utilizator al castelului, n.r.). Am vrut să renovez acoperișul, cei de la Direcția pentru Monumente mi-au cerut 150.000 de euro pentru a-mi face documentația și nu sunt dispus să le dau suma cerută. Trebuie să iau decizii pentru a vedea ce voi face pe viitor. Nu am luat nicio hotărâre și nu vom lua mai repede de sfârșitul acestui an, în decembrie”, a precizat pretinsul proprietar și investitor care a refuzat să își dea numele.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

La rândul lui, Mihail Mărginean viceprimarul comunei Luna, a declarat pentru Transilvania Reporter că primăria nu mai are nici un cuvânt de spus în privința castelului, dar că interesele pentru acea zonă sunt foarte mari.

„Jumătate din castel este cumpărat, jumătate este dat în folosință prin contract de întreținere de la moștenitorii familiei Bánffy. Dar eu cred că este în interesul tuturor să ne ocupăm de această clădire de patrimoniu. Din păcate, cu asociația proprietară este foarte greu să comunicăm. Știm doar că ar fi găsit niște investitori englezi, sau niște investitori germani. Dar nu știu cât este de adevărat și de ce îi ține ascunși pe acești investitori. Ar fi atâtea fonduri pentru restaurare și nu se face nimic. Primăria nu poate interveni cu nimic, eventual doar să îi aplicăm impozitul acela pentru lipsa de întreținere a clădiri. Dar altfel nu putem să intervenim. Vedem și noi că este lăsat să se dărâme. Să nu mai spunem despre alți moștenitori care am înțeles că au dus tablouri cu camioanele din acel castel”, a spus Mihail Mărginean.

Ceea ce s-a scris recent în presa locală despre Castelul Banffy- Kemeny, de altfel vizibil pe pagina de Facebook a asociației, este că în iulie 2017 a început Proiectul internațional de voluntariat pentru reabilitarea patrimoniului actual la Castelul Banffy- Kemeny din satul Luncani destinat studenţilor arhitecţi, ingineri constructori, peisagiști, istorici de artă. Au fost organizate de atunci activități de igienizare – zidărie, inclusiv tehnici murale, degajarea dărâmăturii şi pregătirea pentru rezidire a unui perete prăbuşit; dulgherie, inclusiv restaurarea mobilierului și tâmplăriei vechi, a acoperișului şi pietrărie. Mai mult, însă, anul acesta nu s-a putut face.

 „Am asigurat o încăpere, însă mai mult nu putem face pentru că nu avem aprobare de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj. Nu avem curaj să începem lucrările fără documente. Am cerut aceste aprobări în primăvara acestui an și de atunci așteptăm. Avem un investitor care este dispus să investească în acest castel și să îl deschidă vizitatorilor într-un circuit turistic. Noi am primit moștenirea, a fost un cadou deosebit, dar ONG-ul nostru nu are fonduri pentru restaurare mai ales că ne ocupăm și de un proiect de construire a unor locuințe sociale. Așa că acest investitor așteaptă, ca și noi, aprobările. Nu știm cât va costa toată restaurarea, depinde care vor fi cerințele de la Direcția pentru monumente, dar cu siguranță trebuie să folosim o tehnică de renovare corespunzătoare. Doar conservarea costă zeci de mii de euro. Acum este bine că se poate intra în clădire, dar până nu am adunat două camioane de mizerie nu se putea. Investitorul este român, din Maramureș și are planuri foarte mari. Împreună trebuie să facem ceva să salvăm castelul. Până acum un an nu erau rezolvate problemele juridice. Nu era măsurat nici pământul. Dar acum în termeni legali totul este clar. Ne confruntăm doar cu birocrația. De aproape 30 de ani sunt în România și dacă nu aș fi fost optimist, aș fi plecat demult. Am promis în fața lui Ștefan Bánffy că vom avea grijă de acest loc și sper să ne ținem de promisiune”, a explicat Gerhard Spitzer, pentru Transilvania Reporter, angajat al Volkshilfe Viena, referent financiar al „Asociației Voluntare Castel Bánffy”.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Mai aflăm din informarea plasată pe ușa de intrare în castel că Asociația Voluntară Castel Bánffy este proprietar legal și utilizator al Castelului Kemény-Bánffy din Luncani și că ani întregi de procese și furturi de material lemnos din ansamblul acoperișului au dus la o continuă degradare a construcției, iar cu timpul și natura și-a exercitat influența nefastă.

„Acestea ar fi motivele care au determinat distrugerile la acest obiectiv.  În prezent, asociația lucrează la curățarea și asigurarea monumentului pentru siguranța viitorilor vizitatori și pentru a împiedica degradarea acestuia. Intenționăm să renovăm acest obiectiv cultural valoros și să introducem castelul cât mai repede posibil în circuitul turistic. Un modest muzeu Kemény-Bánffy, o pensiune, săli pentru conferințe și manifestări culturale, , o cramă, o cafenea și o cantină sunt parte a conceptului nostru privind folosirea castelului. Noi am găsit deja un investitor privat serios, însă 20% din fondurile necesare pentru conservare și renovare trebuie să asigurăm noi înșine ca ONG privat. În cazul în care dumneavoastră, ca viitori beneficiari ai acestui obiectiv doriți să ne sprijiniți în realizarea ideilor noastre, vă rugăm să ne ajutați în salvarea acestui obiectiv atât de încărcat de istorie, vechi de 750 de ani, pentru posteritatea europeană”, transmit membrii asociației printr-un mesaj scris pe ușa de intrare în castel unde sunt menționate și conturile în care doritorii pot face donații.

„Domnul Spitzer mi-a comunicat că s-au depus actele pentru obținerea autorizațiilor de conservare. Am înțeles că o firmă nouă a fost fondată în acest scop care a preluat aceste demersuri administrative. Și eu știu că momentan se așteaptă aprobarea de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj. La acest grad de degradare s-a ajuns din cauza așteptării unor acte care nu au mai venit vreodată și din cauza unor proiecte neaprobate. A fost o înlănțuire de factori. Succesiunea nu era clarificată, locuiau acolo niște oameni care atacau în instanță intențiile asociației de a-i scoate de acolo. Acum însă, în termeni legali totul este clar și putem spune că este un pas înainte față de ultimii ani în care nu s-a întâmplat nimic. Eu la bază sunt istoric și pregătesc materialele pentru o carte care să descrie situația castelului de-a lungul timpului. Și desigur ar urma să supervizez înființarea unei camere-muzeu în castel, așa cum era prevăzut în testamentul original”, a precizat pentru Transilvania Reporter istoricul Mádly Loránd.

De cealaltă parte, Virgil Pop consilier superior la DJCPN susține că Direcţia Judeţeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj nu a dat nici un aviz asociației și nici nu a primit vreo cerere.

„Țin minte că a mers o comisie acolo în urmă cu mulți ani. Am documente din 2002 și văd că în 2003 am făcut un control cu Poliția la fața locului. Aprobările doar de la noi le pot primi și noi nu am dat nici un aviz. Lunar dăm răspunsul cererilor. Ședința comisiei este lunară și în ședință intră tot ce s-a depus până la data respectivă. Nu am nicio cerere din partea lor”, a ținut să precizeze Virgil Pop.

Pe parcursul zilei, Gerhard Spitzer, a revenit cu precizarea conform căreia el, personal, nu ar fi știut că investitorul nu a mai depus cerere pentru avizarea consolidării și că a fost o lipsă de comunicare la nivel de asociație. Soluția ar fi ca în primă fază să fie găsită o finanțare pentru obținerea avizului de consolidare, circa 50.000 de euro, a clădirii și apoi de restaurare.

Foto: Dan Bodea

[stextbox id=’custom’]

Castelul Kemény-Bánffy (Castelul de lângă Arieş) din Luncani aşa cum este el cunoscut astăzi a fost construit pe un domeniu ce aparţinea iniţial familiei Gerendi, conform unui document din 1268. Familia Gerendi pierde propietatea din Luncani în 1597, acesta fiind cumpărat apoi de Boldizsár Kemény. Până în anul 1861 proprietatea a aparţinut familiei Kemény, ulterior fiind moştenită de familia Bánffy. Cu ocazia evenimentelor care au urmat primului război mondial, castelul este avariat. În 1944 castelul este ocupat de trupele rusești care încearcă să atace trupele germane aflate dincolo de Arieș. În 1949 membrii familiei Bánffy sunt evacuați forțat din castel de către noile autorități comuniste. Ulterior, aici se stabilește sediul C.A.P.-ului. În aceasta perioadă, o mare parte din clădirile anexe sunt demolate. În 1990 familia Ștefan (Istvan) Bánffy reintră în posesia castelului și a unor loturi funciare aferente.

Întreaga avere a fost lăsată moștenire de Ștefan Banffy în anul 2003 „Asociației Voluntare Castelul Banffy” din satul Luncani, care este condusă de filantropul de origine austriacă Gerhard Spitzer. În documentul de transmitere a proprietății, încheiat în data de 10 octombrie 2003, baronul Ștefan Banffy și soția lui Elisabeta și-au cedat dreptul de proprietate asupra castelului de la Luncani, compus din 44 de camere, alte două case și un teren de 10 ha situate în aceeași localitate. În plus, baronul și-a cedat bunurile mobile, respectiv cele 53 de tablouri și câteva zeci de piese de mobilier de epocă. În prezent, din monumentul de arhitectură în stilul baroc transilvan se păstrează pavilionul central, în forma literei L, cu subsol, parter şi etaj. Pe o scară cu trepte din piatră se face accesul la etaj, câteva încăperi de aici având plafoane cu arce frânte.

[/stextbox]

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Nagy Benedek says:

    După cum pare din relatările de mai sus, există un complot tacit, menit să fie lăsat castelul să se prăbușească, inclusiv “investitorul”, care nu-și dă numele. Este o crimă, un genocid cultural voit, de care sunt toți vinovați până la ora actuală.
    Retrocedare pentru ochii Occidentului, și, în rest, nimic…

  2. Kovari Istvan says:

    După ce a fost exploatat pina la distrugere acum se cer și sume fabuloase numai pentru aprobări de renovare.In mod normal pentru faptul că statul l-a confiscat și apoi folosit trebuia să restituie proprietarului cel puțin într-o stare acceptabila.Legislatia în așa fel e concepută încît foștii proprietari au de ales intre a plăti pentru propria proprietate sau de a rămâne fără,iar românii sunt foarte revoltați că nu intră în spațiul Schengen și nu sunt tratați în mod egal în străinătate.

Postaţi un comentariu