Filozoful Yuval Noah Harari, despre criza COVID-19: „Este o iluzie să credem că ne putem apăra de un virus închizând granițele”

Foto: CNN

Istoricul, filozoful și scriitorul de succes Yuval Noah Harari, autor al volumelor „Homo Sapiens”, „Homo Deus” și „21 de lecții pentru secolul XXI”, a publicat recent în cunoscuta revistă săptămânală americană Time Magazine opinia sa în legătură cu răspândirea coronavirusului și situația de criză în care se află o mare parte a lumii. Yuval Noah Harari a obţinut doctoratul în istorie la University of Oxford şi este profesor de istorie universală în cadrul Departamentului de Istorie al Universităţii Ebraice din Ierusalim. Cartea sa Sapiens, publicată iniţial în Israel în 2011, a fost tradusă în peste patruzeci de limbi. Timp de peste şase luni s-a aflat pe lista bestsellerurilor Sunday Times şi a fost de asemenea în topul bestsellerurilor New York Times.

De asemenea, într-o intervenție live, filozoful a discutat cu jurnalista CNN, Christiane Amanpour, despre situația reală de criză în care se află omenirea.

„Nimeni nu a mai trăit ceea ce trăim acum și de aceea totul pare foarte alarmant. Dar omenirea s-a mai confruntat cu astfel de crize și atunci nu exista știința și medicina pentru a identifica virușii și bolile. Ne aflăm într-o poziție privilegiată din acest punct de vedere” a spus Yuval Harari.

Istoricul a mai făcut referire și la lipsa de unitate care există în lume și la lipsa de încredere între guverne și populație.

„În timpul crizei din 2008 existau adulți responsabili care și-au asumat poziția de lideri pentru a încerca să prevină cele mai sumbre scenarii. În ultimii patru ani, însă, am văzut o deteriorare rapidă în ceea ce privește încrederea în sistemul internațional. America nu are o poziție de lider acum. Chiar dacă va încerca să își asume această poziție, nimeni nu va urmări un lider care se pune el pe prim plan”, a spus Yuval Harari la CNN.

„Este o iluzie să credem că ne putem apăra de un virus închizând granițele. Putem face asta doar realizând că ceea ce se întâmplă acum nu e o amenințare doar pentru o țară, ci este o amenințare pentru toată lumea. Avem nevoie de solidaritate internațională și de susținere a sistemului de sănătate. Dacă închidem o țară întreagă, se va prăbuși din punct de vedere economic. Situația din Italia este o provocare pentru Uniunea Europeană, o uniune care a pierdut multă vizibilitate în ultimii ani. Este timpul ca alți membri din UE să sprijine Italia. Dacă fac asta își vor proteja proprii cetățeni și vor arăta că încă respectă valorile UE. Dacă nu vor face asta, virusul ar putea omorî Uniunea Europeană, nu doar indivizii ei”, a mai declarat filozoful.

Acesta a vorbit și despre efectele sociale ale acestei crize, care s-ar putea întoarce împotriva oamenilor.

„Vorbim despre monitorizarea populației pe lungi perioade de timp. În bătălia dintre intimitate și sănătate, aceasta din urmă va câștiga. Oamenii sunt vulnerabili în fața epidemiilor pentru că suntem cu toții animale sociale. Virușii exploatează cele mai bune calități ale noastre. De aceea, este important să oferim informații corecte oamenilor pentru ca aceștia să știe să ia deciziile corecte și pentru a nu se ajunge la o metodă totalitară. Dacă oamenii nu au încredere în informația pe care o primesc și nu se conformează, pot fi obligați să o facă de un regim omniprezent de supraveghere. Aceasta e primejdia și sper să nu se ajungă în acel punct”, a concluzionat filozoful Yuval Noah Harari.

AICI puteți urmări integral intervenția la CNN.

Vă prezentăm mai jos opinia istoricului Yuval Harari publicată în 15 martie în TIME Magazine:

„Mulți oameni învinovățesc globalizarea pentru epidemia de coronavirus și spun că singura modalitate de a preveni mai multe astfel de focare este de a de-globaliza lumea. Construiți ziduri, restricționați călătoriile, reduceți comerțul. Cu toate acestea, deși carantina pe termen scurt este esențială pentru a opri epidemiile, izolarea pe termen lung va duce la colaps economic fără a oferi nicio protecție reală împotriva bolilor infecțioase. Exact invers. Adevăratul antidot al epidemiei nu este segregarea, ci mai degrabă cooperarea.

Epidemiile au ucis milioane de oameni cu mult înaintea epocii actuale a globalizării. În secolul al XIV-lea nu existau avioane și nave de croazieră și totuși Moartea Neagră s-a răspândit din Asia de Est până în Europa de Vest în puțin mai mult de un deceniu. A ucis între 75 de milioane și 200 de milioane de oameni – mai mult de un sfert din populația Eurasiei. În Anglia, patru din zece persoane au murit. Orașul Florența a pierdut 50.000 din 100.000 de locuitori.

În martie 1520, un singur purtător de variolă – Francisco de Eguía – a aterizat în Mexic. La acea vreme, America Centrală nu avea trenuri, autobuze, nu avea nici măgari. Cu toate acestea, până în decembrie, o epidemie de variolă a devastat întreaga Americă Centrală, ucigând, conform unor estimări, până la o treime din populația sa.

Tabără de izolare împotriva epidemiei de gripă, 1918/Foto: Bettmann Archive/Getty Images

În 1918, o tulpină de gripă deosebit de virulentă a reușit să se răspândească în câteva luni în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. A infectat jumătate de miliard de oameni – mai mult de un sfert din specia umană. Se estimează că gripa a ucis 5% din populația Indiei. Pe insula Tahiti au murit 14% din oameni. Pe Samoa 20%. În total, pandemia a ucis zeci de milioane de oameni – și poate chiar în jur de 100 de milioane – în mai puțin de un an. Mai mult decât Primul Război Mondial a ucis în patru ani de lupte brutale.

În secolul care a trecut de la 1918, omenirea a devenit din ce în ce mai vulnerabilă la epidemii, datorită unei combinații între populația în creștere și dezvoltarea transporturilot. O metropolă modernă, cum ar fi Tokyo sau Mexico City, oferă agenți patogeni mult mai consistenți decât Florența medievală, iar rețeaua globală de transport este astăzi mult mai rapidă decât în 1918. Un virus își poate face drum de la Paris la Tokyo și Mexico City în mai puțin de 24 de ore.  Prin urmare, ar fi trebuit să ne așteptăm să trăim într-un iad infecțios, cu o ciumă mortală una după alta.

Cu toate acestea, atât incidența, cât și impactul epidemiilor au scăzut în mod dramatic. În ciuda unor focare oribile, precum SIDA și Ebola, epidemiile din secolul al XXI-lea ucid o proporție mult mai mică de oameni decât în orice perioadă anterioară, începând cu Epoca de Piatră. Acest lucru se datorează faptului că cea mai bună apărare a oamenilor împotriva agenților patogeni nu este izolarea – este  informația. Umanitatea a câștigat războiul împotriva epidemiilor, deoarece în cursa dintre agenți patogeni și medici, agenții patogeni se bazează pe mutații oarbe, în timp ce medicii se bazează pe analiza științifică a informațiilor”.

Postaţi un comentariu