Să dormim bine. Zece ani de la înființarea Laboratorului de Somn din Cluj

Foto: Cristina Beligăr

Cei mai buni specialiști în domeniul medicinei somnului se află în aceste zile la Cluj pentru a lua parte la workshop-ul organizat cu ocazia împlinirii a zece ani de la înființarea Laboratorului de Somn din incinta Spitalului de Pneumoftiziologie ,,Leon-Daniello”, dar și în contextul Zilei Mondiale a Somnului, marcată în ultimii nouă ani în ziua de 17 martie. Astfel, evenimentul „10 Ani de Somnologie Clujeană – Trecut, Prezent și Viitor”, se  desfășoară între 23 și 25 martie, la Hotel Belvedere și reunește medici și studenți din specializările medicină de familie, pneumologie, cardiologie, diabet, nutriție și boli metabolice, endocrinologie, medicină internă, ORL, neurologie,  chirurgie toracică, terapie intensive.

Se ştie că peste 1 milion de români suferă de tulburări ale somnului, dintre care doar aproximativ jumătate sunt diagnosticați. Tulburările somnului reprezintă un factor de risc major privind accidentele rutiere şi la locul de muncă, hipertensiunea arterială, accidente vasculare cerebrale, diabetul zaharat, sindromul metabolic, scăderea libidoului etc. Dintre cele peste 80 de boli ale somnului, sindromul de apnee în somn este cel mai frecvent întâlnit. Apneea reprezintă întreruperea respiraţiei în timpul somnului pentru cel puţin 10 secunde. În România se estimează că sunt 550 000 adulţi cu apnee în somn.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, Societatea Română de Pneumologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Ïuliu Haţieganu” Cluj-Napoca şi Linde Home Care Romania, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Cluj, a organizat în perioada 17-18 martie, în Cluj, campania de informare şi conştientizare a importanţei diagnosticului şi tratamentul tulburărilor de somn,  sub sloganul ,,Sleep Soundly, Nurture Life”/ ,,Dormind bine. Preţuieşti viaţa”. Ca urmare, în incinta Spitalului de Pneumoftiziologie ,,Leon-Daniello”, de pe strada B.P.Haşdeu, nr. 6, Secţia Pneumoftiziologie III, a avut loc Ziua porţilor deschise ale Laboratorului de Somn, un laborator înființat în urmă cu zece ani de prof. univ. dr. Doina Todea.

„Laboratorul nostru se ocupă în primul rând cu diagnosticul și tratamentul celei mai frecvente entități din cadrul tulburărilor respiratorii din timpul somnului, respectiv de Sindromul de Apnee în Somn (oprire temporară a respirației, n.r.). Pacienților care ajung în serviciul nostru li se efectuează o serie de investigații anterioare, pentru a stabili suspiciunea de Sindrom de Apnee în Somn, după care în prima noapte se realizează studiul somnului care constă în montarea unui aparat la nivelul pieptului și care practic colectează informații despre somnul pacientului din noaptea respectivă, înregistrează numărul de sforăituri, gradul de desaturare a oxigenului, mișcarea cutiei toracice, elemente care ne ajută la confirmarea sau infirmarea diagnosticului de apnee în somn și la gradul se severitate. Ne oferă, practic, informații cu privire la câte opriri respiratorii totale sau parțiale există pe ora de somn”, a precizat pentru Transilvania Reporter prof. univ. dr. Doina Todea.

Foto: Cristina Beligăr

Potrivit doamnei Doina Todea, este cunoscut faptul că Sindromul de Apnee în Somn devine patologic în momentul în care sunt peste cinci evenimente pe ora de somn, iar un eveniment respirator este patologic când are loc mai mult de zece secunde.

„După ce am stabilit diagnosticul de apnee, în a doua zi se discută cu pacientul posibilitățile de tratament asociat tipului de patologie. Dacă pacientul este cu obezitate este importantă scăderea în greutate și îi recomandăm o dietă prin consiliere nutrițională, urmând ca în a doua noapte să impunem tratamentul cu CPAP ( presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii), ceea ce de fapt realizează terapia. Cu ajutorul acestui dispozitiv CPAP se eliberează aer cu o presiune pozitivă și practic se împiedică închiderea căilor respiratorii în timpul nopții”, explică dr. Doina Todea.

Dacă în primii ani de funcționare a laboratorului existau în jur de doi pacienți pe lună, în prezent, la acest laborator sunt tratați în jur de doi pacienți pe zi, ceea ce arată că, în timp, oamenii au înțeles pericolul pe care îl pot avea sforăitul sau sufocările în timpul nopții și sunt tot mai interesați de tratament.

„Un pacient care are apnee în somn are risc foarte mare de obezitate, de diabet de tip II, de patologie cardiacă, infarct miocardic, fibrilații arteriale, hipertensiune arterială, boli neurologice, accidente vasculare cerebrale etc. Pe de altă parte, datorită lipsei de odihnă și un somn întrerupt determină a doua zi o somnolență accentuată a pacientului și cu tot ceea ce decurge din această somnolență: tulburări de concentrare, de memorie, lipsa atenției”, declară dr. Doina Todea.

Apneea, o problemă majoră de sănătate la nivel mondial, frecvent întâlnită în populaţie, este de cele mai multe ori  sub-diagnosticată, iar efectele lipsei tratamentului pot fi foarte serioase, determinând uneori moarte subită în timpul somnului, explică dr. Doina Todea.  Frecvent se întâmplă ca persoanele să prezinte hipertensiune nocturnă, care ulterior devine diurnă şi rezistentă la medicaţie, iar din această cauză, inima începe să sufere. „Cei care au apnee, asociază mai frecvent diabetul zaharat, tulburarile metabolice sau patologia neurologică. Din cauza lipsei cronice de somn poţi să devii depresiv sau să ai insomnie. Somnul insuficient şi problemele de somn reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică şi de ordin social”, Prof. Dr. Doina Todea, coordonator Laborator de Somnologie din incinta Spitalului de Pneumoftiziologie ,,Leon-Daniello” Cluj-Napoca.

[stextbox id=”custom”]

Informaţii şi curiozităţi despre somn

Somnul este un process ciclic cu durata de 90 minute, care se repetă de 4-5 ori în 8 ore.

În funcţie de activitatea cerebral înregistrată pe EEG, somnul a fost împărţit în patru stadii. Stadiile 1, 2 şi 3 – fără mişcări ocular rapide (NREM), dintre care stadiul 3 este somnul profund. Stadiul 4 – somnul cu mişcări oculare rapide (REM). Creierul devine foarte activ în acest stadiu, chiar mai mult decât atunci când suntem treji. Visele apar în timpul acestei perioade. Durata sa creşte în ultima parte a nopţii.

70% dintre pacienţii cu Sindrom de Apnee în Somn (întreruperi repetate ale respiraţiei în timpul somnului, cu durata de minim 10 secunde) sunt obezi.

4% dintre bărbaţi şi 2% dintre femei suferă de Sindrom de Apnee în Somn. În România se estimează că sunt 550 000 de adulţi apneici.

Somnul este la fel de important ca dieta şi exerciţiile fizice.

Somnolenţa a fost asociată în 31-41% din accidentele majore ale vehiculelor comerciale.

10 recomandari privind igiena somnului la adulţi

  • Fixarea orei de somn şi cea de trezire
  • Somnul de după-masă să nu dureze mai mult de 45 minute
  • Evitarea alcolului cu patru ore înainte de somn şi evitarea fumatului
  • Evitarea cafeinei cu şase ore înaintea somnului, incluzând cafea, ceai, sucuri sau ciocolată
  • Evitarea mâncărurilor grele, picante sau a dulciurilor cu 4 ore înainte de somn. O gustare uşoară este acceptată
  • Exerciţiu fizic regulat, dar nu înainte de somn
  • Utilizarea unui pat confortabil, saltea confortabilă
  • O temperatură confortabilă în cameră şi asigurarea unei bunei ventilaţii a acesteia
  • Blocarea sunetelor şi eliminarea a cât mai multă lumină posibilă

Patul trebuie folosit pentru somn, nu ca şi birou, camera de muncă sau spaţiu de recreere

[/stextbox]

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu