Prof.Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie din Cluj: Islamofobia este mai periculoasă decât terorismul islamic

„Moartea oricărui om este un dezastru, dar moartea unor oameni care nu au altă vină decât că muncesc cu mintea, cu sufletul şi cu creionul, este cu atât mai gravă. Această crimă nu are de-a face însă cu Islamul, chiar dacă este făcută în numele Islamului”, a precizat într-un interviu pentru Transilvania Reporter, Prof. dr. Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice din Cluj-Napoca, la o săptămână de la sângerosul atac terorist care a avut loc la sediul redacţiei Charlie Hebdo din Paris. „Ce s-a întâmplat în Paris a fost o crimă abominabilă. O crimă mai mare decât să vii şi să măcelăreşti cu arme automate pe nişte oameni care stau la masa de lucru, care lucrează cu creionul, nu există”, a mai precizat profesorul, exprimându-şi pentru prima dată gândurile în mod public faţă de atacul din 7 ianuarie.

În Islam, ca în oricare altă religie nu există îndemn la crimă, decât ca pedeapsă, spune profesorul şi nici nu poate fi invocată porunca divină pentru a ucide nişte oameni care dintr-un motiv, sau altul, nu sunt pe placul cuiva. „Acum, mai ales pe internet găseşti păreri ale unor oameni care vor să profite de această împrejurare şi care au interese politice cu statele musulmane şi încearcă să spună că în toată istoria Islamului nu a fost altceva decât crime şi dezastre. Ca istoric vă spun că musulmanii au invadat de două ori Europa, o dată în secolul al VIII-lea, prin Spania, când s-au întemeiat renumitele Califate din Spania şi a doua oară în secolele XIV-XV în Balcani. În istorie se ştie că civilizaţia antică europeană s-a răspândit în Europa prin islamul din Spania, nemaivorbind de raţionalismul lui Averroes, care a stat la baza civilizaţiei europene. Cei mai mulţi dintre europeni nu ştiu asta. În Balcani şi în tot Imperiul Otoman, inclusiv în Ţările Române, exista independenţă administrativă şi spirituală. Am spus-o eu deşi alţii nu o spun. Otomanii au introdus ordinea otomană (Pax Ottomana), stabilitate, securitate şi garanţie statală. Toate astea erau contracost, dar nicăieri nu se făceau gratis. Aceste invazii au avut şi partea loc benefică. Prea mult se exagerează că Islamul nu a făcut altceva decât să masacreze creştini şi evrei”, consideră Tasin Gemil.

Profesorul aminteşte că invaziile creştine asupra lumii islamice au fost mult mai mari, mai distrugătoare şi continuă şi astăzi, făcând referire la cruciadele care au durat 200 de ani, la celelalte cruciade târzii, ocupaţiile coloniale din secolele XVIII-XIX, sau războaiele din secolul XX-XXI, din Irak, Libia, Siria sau Afganistan.

Război şi Pace

În cartea «Război şi Pace între lumea islamică şi lumea creştină» profesorul Tasin Gemil demonstrează faptul că războaiele interne din cadrul creştinilor din Europa şi cele dintre statele islamice au fost mult mai mari decât războaiele dintre cele două lumi. Cei care spun că au fost numai războaie între lumea creştină şi islamică doresc de fapt să alimenteze acest conflict care poate fi dezastruos pentru omenire. „Puterea militară şi economică a lumii islamice nu se poate compara cu cea a lumii occidentale, dar alături de puterea lumii islamice poate să vină China, India, Rusia” avertizează profesorul. Ceea ce trebuie evitat, atrage atenţia istoricul Tasin Gemil, este alimentarea islamofobiei care a devenit mult mai periculoasă decât terorismul islamic. Atacurile sunt de cele mai multe ori provocări la adresa lumii creştine să facă front comun împotriva lumii islamice. “Islamul se va strânge şi el şi va face front comun şi atunci va veni dezastrul”, spune Tasin Gemil.

Despre cauzele care duc astăzi la atacuri teroriste, profesorul Tasin Gemil spune că s-au format în timp şi au motive diferite.

„În religia islamică nu există decât în mică măsură cultul sfinţilor. Dar există o interpretare a religiei islamice prin care aceşti tineri vulnerabili care devin terorişti  sunt înşelaţi. Este o falsificare incalificabilă a religiei islamice. Acestor tineri li se bagă în cap că dacă ei se sacrifică pentru religie vor ajunge în Rai. Unii cred în aşa ceva şi se lasă induşi în eroare. Eu am fost ambasador în Azerbaijan şi în Turkmenistan şi am fost uluit să văd că tineri din fostul spaţiu sovietic se lasă ademeniţi de asemenea înşelăciuni. Sunt unii care îşi lasă familiile şi se înrolează în acel Stat Islamic din Siria. Sunt mii de tineri care merg acolo, femei şi bărbaţi. Islamul este o religie severă cu moralitatea femeilor. În ISIS merg femei tinere care se înrolează acolo să îi servească sexual pe luptătorii Califatului. Li s-a inoculat că dacă îi servesc pe aceşti luptători vor deveni virgine în Rai. Credeţi că zice Islamul aşa ceva?”, punctează istoricul.

O singură cauză, motive diferite

O altă problema pe care o aduce în discuţie profesorul este de ce tinerii, mai ales cei născuţi după 1990, se lasă influenţaţi de astfel de idei. „După părerea mea este o cauză cu motive diferite. În Occident comunităţile musulmane, în special din Franţa, trăiesc în cartierele mărginaşe, cu blocuri de magrebieni. Fostele metropole coloniale, cum sunt Parisul sau Londra, au dezvoltat în câteva sute de ani o superioritate socială, culturală şi economică faţă de colonii. După al doilea Război Mondial, atitudinea acestor popoare nu s-a schimbat. Când s-au trezit cu ei în Franţa aveau nevoie de mână de muncă ieftină şi i-au acceptat, dar nu pentru că erau binevoitori cu ei. Făceau cele mai josnice munci şi era convenabil pentru francezi. Nu era o relaţie de egalitate, ci de stăpân şi sclav. Prima generaţie care a venit a plecat capul. A doua generaţie care s-a şcolit în Franţa a început să îşi pună întrebări. Aceeaşi situaţie este în Germania şi în Anglia”, spune profesorul cu referire la frustrările care se nasc în tinerele generaţii de musulmani. „Ce înseamnă de fapt multiculturalism?Îi lăsăm pe ei să îşi dezvolte cultura într-un «ghetou». Multiculturalismul a fost de fapt fuga autorităţilor de efortul de integrare a acestor nou-veniţi. Multiculturalismul a fost potrivnic integrării. I-a lăsat pe ei separat”, a adăugat istoricul.

Tasin Gemil consideră că după terminarea Războiului Rece, în 1990, Occidentul a căutat un alt duşman şi a început să se concentreze împotriva Islamului. Astfel, tinerii din comunităţile musulmane care erau toleraţi, dar dispreţuiţi, s-au trezit deodată şi duşmăniţi, iar dispreţul întotdeauna naşte ură. “Debusolaţi, văzând că nu sunt respectaţi, unii dintre ei au căzut în mâinile unor imami, de altfel oameni inteligenţi care au început să facă şcoli şi să îi înveţe pe tineri Coranul. Acei tineri nu au găsit alt refugiu decât în religie”, a spus Tasin Gemil.

Musulmanii în România

Profesorul Tasin Gemil mai spune că nu se poate vorbi despre o comunitate musulmană în Cluj. „Există şcoala turcească Spectrum şi mai existau câţiva muncitori şi ingineri care au lucrat pe vremuri la autostradă. Erau veniţi din Turcia temporar. Mai sunt oameni de afaceri şi câţiva studenţi dar nu putem vorbi de existenţa unei comunităţi care să aibă organizaţie sau întâlniri. Există câţiva musulmani care îşi duc viaţa individual”, spune istoricul.

În schimb, există o comunitate veche de musulmani, de 1000 de ani, în România în special în Dobrogea. Există o comunitate care are organizare proprie, Uniunea Democrată Turcă-Musulmană, cu istorie proprie şi Tasin Gemil a fost primul preşedinte al acestei organizaţii care de curând a sărbătorit 25 de ani la înfiinţare. „Neînţelegerile au împărţit această comunitate  în turci şi tătari, cele două componente de bază etnice ale comunităţii. Existenţa comunităţii musulmane în România s-a datorat în primul rând intelectualităţii tătare. Este o comunitate prolifică şi activă, dar se află în pericol de dispariţie. Generaţiile tinere nu mai vorbesc limba maternă, nu cunosc istoria şi cultura naţională şi sunt aproape fără rădăcini”, explică Tasin Gemil.

Cu toate acestea, dintre toate popoarele turcice, spune profesorul, tătarii sunt foarte rezistenţi la asimilare, încă de când Stalin a vrut să li se piardă urma în 1944 şi i-a mutat cu forţa pe toţi cei care erau în Crimeea, patria istorică a tătarilor. „Există tătarii din Lituania, din Polonia, Estonia, Letonia, Belarus, care sunt în număr de 5000-6000 şi care şi-au pierdut limba dar nu şi-au pierdut numele de tătari şi nici credinţa musulmană. Tătarii reprezintă un subiect pentru istorici foarte interesant, mai puţin studiat până acum. Este o vorbă românească în care cred şi care spune: Orice rău are şi o parte bună. Pierderea Crimeii este un rău imens pentru toţi tătarii, inclusiv pentru noi, cei din Dobrogea, care nu ştiu dacă va putea fi reparat vreodată. Partea bună este că a atras atenţia asupra tătarilor. Zilele trecute a venit la mine un student din Chile, de la Facultatea de Istorie din Cluj, care şi-a propus să facă o teză de licenţă legată de relaţiile româno-tătare în secolele XIII-XV. Sper să fie scos la iveală adevărul despre istoria tătarilor. Istoricii francezi spun că dacă există un popor şi un strat nedereptăţit de istorici, aceştia sunt tătarii şi Hanatul Crimeii. Kofi Annan, fostul Secretar General al ONU i-a menţionat pe tătari într-o Adunare Generală ca un exemplu al luptei paşnice pentru drepturi istorice”, precizează directorul Institutului de Turcologie din Cluj.

Tradiţia de toleranţă care a intrat în educaţia tuturor tătarilor din România ar face aproape imposibil de vorbit de atacuri teroriste aici, cu atât mai mult cu cât există şi toleranţa din partea Statului Român care i-a privit pe tătari drept cei mai loiali cetăţeni. La ora actuală în România există în jur de 60.000 de musulmani, din care 40.000 sunt tătari şi 20.000 sunt turci în care intră şi ţiganii musulmani.

 [stextbox id=”custom”]Prof. dr. Tasin Gemil a fost Ambasador al României în Republica Azerbaijan (1998-2003) şi în Turkmenistan (2004-2007), deputat în Parlamentul României, prorector al Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi în prezent este director al Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice din Cluj-Napoca.

La Institutul de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, situat pe strada Kogălniceanu nr. 1, în clădirea UBB, se predau cursuri pentru mediul academic, pentru mediul business, comunitate şi publicul larg. Potrivit directorului Tasin Gemil, în cei cinci ani de activitate au fost predate 18 cursuri diferite, de la cursuri de limbă turcă, la seminarii privind istoria Imperiului Otoman, istoria relaţiilor româno-tătare, religii şi mentalităţi etc. Profesorul a precizat că a existat interes pentru cursuri şi din partea Poliţiei clujene care s-a confruntat cu probleme legate de imigranţi proveniţi din lumea islamică.[/stextbox]

„În acelaşi timp cu atacul terorist din Franţa, în Istanbul o femeie a detonat o bombă. Diferenţa a fost că la Paris totul a fost la vedere şi mult mai „spectaculos”, astfel încât a atras atenţia unei lumi întregi. Asemenea acte teroriste au însă loc şi în lumea islamică”, prof. dr. Tasin Gemil