Guvernul ungar vrea să cumpere pământuri în Ardeal

Guvernul de la Budapesta elaborează o strategie prin care să cumpere terenuri agricole în Ardeal pe care să le arendeze ulterior unor tineri maghiari, evitând astfel depopularea satelor ungureşti. Intenţia, controversată deja,  a fost dezvăluită de un oficial al ambasadei din România şi ulterior dezminţită parţial de Ministerul de Externe ungar.

Potrivit unui interviu acordat postului de radio Erdely FM de către Szabo Jozsef, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei  Ungariei la Bucureşti, statul ungar pregăteşte un proiect în acest sens, ale cărui prime etape au fost deja finalizate.

Szabo Joszef afirmă că acei dintre maghiari care vor dori să-şi vândă terenurile vor primi o ofertă de la statul ungar, prin intermediul unei fundaţii sau a  unui fond funciar, de a-l ceda în schimbul unei rente viagere. Ulterior, terenul ar fi redistribuit unor tineri lipsiţi de posibilităţi care să-l lucreze şi să rămână în localităţile de baştină.

În pofida faptului că diplomatul ungar a detaliat în interviu paşii care se preconizează că vor fi urmaţi, Ministerul de Externe ungar susţine, potrivit hotnews.ro, că e vorba „doar de o idee” şi nu de un program structurat.

Este de presupus că autorităţile ungare evită să deschidă un subiect controversat până la apariţia normelor de aplicare ale noii legi funciare române care, în conformitate cu obligaţiile asumate de Bucureşti, dă dreptul străinilor să cumpere terenuri agricole în România. În intenţiile sale de a deveni latifundiar în Ardeal, statul ungar se loveşte însă de dreptul de preemţiune al statului român aşa cum este el statuat în legea care mai aşteaptă doar semnătura preşedintelui Băsescu pentru a fi promulgată.

Budapesta caută soluţii legale să cumpere terenuri în Ardeal

Portalul de ştiri hotnews.ro a realizat o sinteză a articolelor apărute în presa de limbă maghiară care vorbesc de strategia de acaparare a terenurilor din Ardeal. Atasatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucuresti, Szabo Jozsef Nandor,  a declarat că statul maghiar, prin programul de cumparare a terenurilor agricole, doreşte să sprijine ramânerea maghiarilor din Transilvania pe pământul natal şi s-ar concentra mai ales pe regiunile unde maghiarii sunt în minoritate. Szabo Jozsef a explicat că “dacă cineva îmbătrâneşte, copiii săi au părăsit localitatea şi a rămas cu terenul pe care nu-l poate lucra, atunci are două posibilităţi. Prima, când vinde pe piaţa liberă şi îl oferă oricui, şi întrebarea este ce face acea persoană cu terenul. A doua posibilitate este cea în care oferă terenul unei fundaţii, unui program sau unui fond funciar, iar statul maghiar l-ar redistribui unor tineri care nu au posibilitatea să cumpere teren, dar ar dori să lucreze in agricultură şi să ramână în localităţile de baştină”, relatează transindex.ro, preluat de hotnews.ro.

Cel care doreşte să-şi vândă terenul va putea încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră, iar terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii. Potrivit diplomatului ungar din Bucureşti, atunci când programul va fi funcţional, vor fi deschise birouri unde proprietarii de terenuri se vor putea prezenta pentru a li se face o ofertă. Proiectul Ungariei va fi demarat dacă va putea fi pus în concordanţă cu legea funciară română, a precizat oficialul, care a explicat că se aşteaptă normele de aplicare ale noii legi funciare române.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în decembrie şi urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014 dată de la care România este obligată să permită vânzarea de terenuri agricole către persoanele fizice străine din Uniunea Europeană. Legea conţine mai multe seturi de restricţii pentru cumpărarea terenurilor şi prevede înfiinţarea unei noi autorităţi în subordinea primului ministru care va  administra toate tranzacţiile cu terenuri extravilane din România şi va putea cumpăra, în numele statului român, pamânturi agricole. Inclusiv dreptul de preemţiune la cumpărare al statului român este stipulat în lege, care va intra în vigoare doar după promulgarea ei de preşedintele Traian Băsescu. În absenţa legii, deocamdată se aplică  doar ridicarea restricţiilor care îi priveau pe străinii care doreau să cumpere terenuri în România.
Întrebat daca partea ungară s-a pregatit pentru un posibil razboi diplomatic, ca urmare a explodării acestei ştiri în mass-media, Szabo Jozsef Andor a declarat ca nu se asteaptă la aşa ceva, deoarece principiile UE susţin libera circulaţie a capitalului şi libertatea de alegere a domiciliului şi a locului de muncă. “Dacă statul roman este în stare să-şi apere terenurile agricole si proprietarii care îl lucrează, foarte bine. Dar dacă nu este în stare să ofere ceva pentru acele terenuri, atunci piaţa este liberă, poate să vină oricine care doreşte să cumpere”, a sustinut Szabo Jozsef Andor.

Hotnews.ro precizează că interviul integral a fost publicat de Szekelyhon.ro, unde diplomatul vorbeşte şi despre faptul că Ungaria a pregătit proiecte similare şi pentru fondul forestier şi de izvoare de apă minerală.

Odată cu răspândirea în presa electronică a interviului, Ministerul ungar de Externe a dezminţit autenticitatea acestuia şi a precizat că este vorba „doar de o idee” şi nu de un program guvernamental structurat. Szabo Jozsef n-a mai putut fi contactat, dar autorul interviului a prezentat înregistrarea acestuia pe telefon pentru jurnaliştii publicaţiei ungare Nepszabadsag.
[stextbox id=”custom”]“ În povestea asta cu programul guvernului maghiar mi se pare că este o speculaţie în care, fiind şi un pic de politică, nu trebuie să mergi cu capul înainte. Dă bine la public, dar nici nu putem crede că poporul maghiar poate susţine chestiunile astea în condiţiile în care nici ei nu stau mult mai bine ca noi. Şi la noi, în România, s-a dat de la guvern o rentă viageră pentru bătrânii care vindeau că nu mai puteau lucra pământul, din câte ştiu era vorba de 100 de euro, iar dacă îl concesionau 50 de euro pe an de hectar. Dar acum, interesant este cum vor ieşi normele metodologice la legea noastră privind fondul funciar, eu am trimis propuneri la Ministerul Agriculturii. Am propus, de exemplu ca cei care cumpără teren să  fi avut domiciliul cel puţin cinci ani în ţară, ca la polonezi unde condiţia e şi mai aspră, ei cer domiciu şapte ani în ţara lor! Nici nu poţi opri cu totul treaba asta, liberalizarea pieţei, pentru că vorbim de patriotism, dar dacă vine românul şi-ţi dă 100 de lei şi vine străinul şi-ţi dă 300, e clar cui îl dai, aici nu prea ai ce face! Dar asta nu înseamnă cu nu trebuie să ne batem capul, să ne gândim cum am putea să ne ferim de speculanţi, şi să întărim agricultorul român, asta trebuie să ne preocupe!” spune Ilarie Ivan, profesor, fost director Direcţia Agricolă Cluj.[/stextbox]

[stextbox id=”custom”]“ Nu vreau să mă antepronunţ faţă de un proiect de lege al unui stat vecin, până ce nu văd forma finală, dar din ce am citit până acum nu cred că este oportun. Pentru cumpărarea unui imobil într-un stat al UE nu e nevoie să ai un proiect de lege neapărat. Cât priveşte ideea de a încuraja tinerii pentru a se preocupa de agricultură, sincer cred că fondurile europene sunt suficiente pentru aşa ceva. Iar dacă se doreşte ajutorarea celor care deţin teren se poate eventual creea o asociaţia care să ofere sprijin. Deci chiar nu văd rostul unui asemenea proiect sau program”, a declarat preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras.[/stextbox]