Bugetarea participativă, între democrație și birocrație: Nevoi în așteptare și lungul drum de la idee la realitate

Foto: Cristina Beligăr

În timp ce Primăria Cluj-Napoca anunță că deja au fost finalizate două dintre proiectele câștigătoare la ediția din anul 2017, o informare onestă a cetățenilor ar fi fost că doar două proiecte din cele 15 propuse și votate de locuitorii din Cluj în 2017 au fost realizate de Primăria Cluj-Napoca prin programul de bugetare participativă, nouă dintre ele fiind tot în faza de proiectare, depășind cu bine faza demarării implementării, două în perioada de desfășurare a procedurilor legale de achiziție publică și două în fericita fază de execuție a lucrării. În așteptare sunt alte 15 proiecte declarate câștigătoare în 2018.

La început de septembrie 2018, Primăria Cluj-Napoca anunța introducerea programul-pilot „Autobuze/microbuze școlare cu circuit închis”, ca parte din proiectele votate de către clujeni în cadrul procesului de Bugetare Participativă 2017, în timp ce o lună mai târziu, în octombrie, locuitorii Clujului erau înștiințați că „Artă în curtea școlii – Lăsați artiștii stradali să coloreze Clujul” – a fost un alt proiect implementat în urma procesului de Bugetare participativă 2017.

Din păcate, cele mai votate proiecte la acea primă ediție a programului, de altfel trei proiecte discutabile la nivel de strângere de voturi, fără a lua în calcul importanța lor pentru oraș ( Școala gimnazială „Nicolae Titulescu” – Complex educațional 2.809 voturi; Amenajare mansardă Școala „Ion Creangă” 2.392 Voturi și Centrul de Tineret Cluj-Napoca 1.876 Voturi) sunt și în acest moment încă în fază de proiectare.

Directoarele celor două școli, care în urmă cu doi ani își mobilizau personalul să voteze proiectele școlilor pe care le conduc, nu dețin mai multe informații despre evoluția proiectelor decât sunt prezentate public pe site-ul programului de bugetare participativă.

„Acum doar s-a realizat înscrierea în CF-Cartea funciară a școlii. Vă dați seama că lucrurile avansează foarte încet. Suntem direct interesați să ne extindem spațiul, având clase de după-masă, dar luând în considerare că vom fi ajutați, nici nu putem forța lucrurile. Din câte știu, au fost niște arhitecți din primărie la sfârșitul anului trecut și au făcut niște măsurători în școală, ceea ce înseamnă că lucrurile totuși se mișcă. Nu suntem noi factorii de decizie. Clădirea se înscria atunci în Cartea funciară, deci se pornește chiar de la primul pas. Nu știu cât ține de Primărie sau cât ține de birocrația din România”, a declarat Pop-Sâncrăian Camelia Rozalia pentru Transilvania Reporter, director la Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Cluj.

Foto: Dan Bodea

„Nu de noi depinde realizarea lui, ci primăria poate să vă dea toate detaliile vizavi de stadiul în care se află acest proiect. Știm că este în stadiul de proiect. Atât știm”, a spus la rândul său  Komives Şoimiţa Mirela, director la Şcoala Gimnazială “Nicolae Titulescu”.

Situația Centrului de Tineret este, în schimb, una mult mai optimistă. Tudor Ogner, președinte al Federației Tinerilor din Cluj și câștigător al proiectului dedicat Centrului de Tineret prin intermediul programului de bugetare participativă ne-a declarat că în cazul proiectului său lucrurile au progresat.

„Am discutat cu municipalitatea și am aflat că s-a identificat spațiul pentru acest Centru de Tineret. Va fi pe strada Iuliu Maniu, lângă KFC și Pizza Hut și va avea o suprafață de aproximativ 150 mp. Am stat mult după avize, iar acum că s-au primit avizele, municipalitatea ne-a comunicat că se află în stadiul de proiectare  al spațiului. În luna aprilie sau mai, nu am stabilit încă data exactă, în cadrul CIC vom avea un eveniment public, iar Municipalitatea își va prezenta planurile pentru acest spațiu. Vor exista consultări cu publicul, pentru a afla ce își doresc tinerii de la acest centru. Din partea noastră, vom prezenta modul în care ne-am gândit să funcționeze Centrul și ce fel de funcțiuni va avea, ce fel de activități se vor desfășura acolo, cum se va realiza accesul, etc. Oricum, în cazul nostru, lucrurile au avansat. Deja de anul trecut municipalitatea a înființat, prin iulie 2018, Instituția Centrul de Tineret, care va avea proprii săi angajați. Eu nu voi avea o funcție în cadrul acestui Centru, însă Federația pe care o conduc probabil va avea parteneriate cu acest Centru“, a spus Tudor Ogner.

Întrebat despre contribuția sa personală la procesul de implementare al centrului și despre faptul că implementarea proiectului său se află în faze mai avansate în comparație cu alte proiecte, Ogner ne-a explicat că a fost proactiv și că s-a interesat mereu de stadiul proiectului.

„Știu că am stat mult pentru avizele acelea, deși clădirea a fost identificată deja din noiembrie sau decembrie 2017. Acum, îmi doresc doar să urmăresc modul în care se va organiza acel centru. Adică, sper ca funcționarea sa să nu fie îngreunată de birocrație. Îmi doresc să existe și o platformă online, iar accesul să se poată face pe baza unei înscrieri pe această platformă. Sper ca funcționarea sa să fie cât se poate de transparentă, corectă și ușor de urmărit de către toată lumea“, a mai adăugat Tudor Ogner, președintele Federației Tinerilor din Cluj.

La solicitarea Transilvania Reporter, reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au precizat că cele mai multe proiecte din programul de bugetare participativă sunt proiecte care presupun o implementare multianuală, mai exact care se desfășoară pe mai mulți ani. Această implementare multianuală nu pare să se aplice și proiectului Artă în curtea școlii (în urma căruia pereții Școlii Gimnaziale „Octavian Goga” din cartierul Mănăștur a beneficiat de picturi murale de mari dimensiuni realizate de artiști români și de un artist internațional) care deși a fost implementat cu succes în 2018 și a avut impact extrem de pozitiv la nivel de comunitate și de oraș, Primăria nu a considerat necesară continuare lui în 2019, deși suma alocată acestuia, circa 17.000 de euro, nu a depășit bugetul de 150.000 de euro pe care municipalitatea îl anunța pentru fiecare proiect câștigător în parte.

Lista de așteptare pentru proiectele propuse de clujeni a crescut la sfârșitul anului trecut. Defibrilatoare automate externe în locurile publice din Cluj-Napoca, Dotarea laboratoarelor Colegiului Tehnic „Raluca Ripan”, Amenajarea unui parc în cartierul Buna Ziua, sau Extindere skatepark-ului în Parcul Rozelor sunt doar câteva dintre proiectele care momentan figurează pe o listă în Primărie. În privința demarării implementării lor nu există momentan un update.

Exercițiu de democrație locală

Bugetarea participativă e caracteristică societăților dinamice, fiind un semn al sănătății unei democrații. Ca atare, orice inițiativă a administrațiilor locale în acest sens e lăudabilă, consideră politologul Mihnea Stoica.

„În cazul Clujului, bugetarea participativă rămâne o expresie a stadiului de dezvoltare pe care l-a atins urbea noastră. La fel cum se întâmplă și în cazul altor localități, printre care Oradea, Arad, sau București. Bugetarea participativă este, dincolo de orice preferințe politice, un câștig pentru comunitățile locale pentru că apropie cetățeanul de procesul decizional. Fiecare persoană care contribuie la bugetul local are posibilitatea de a decide, prin vot, proiectul pe care dorește să îl susțină, ceea ce sporește inevitabil transparența privind cheltuirea banului public. Dar pe lângă formă – aspect esențial în acest tip de procese, e important ca un proiect de genul acesta să livreze și conținutul pe care îl promite. Exemple de bune practici există pe toate continentele, iar cu cât ne apropiem de modelele existente, cu atât mai bine, pentru că efectele pozitive sunt vizibile, fie că ne referim la SUA, Europa Occidentală sau chiar America Latină sau Asia.

În cazul României, absența rezultatelor concrete poate fi explicată din cel puțin două perspective. Pe de o parte, poate fi invocată lipsa experienței administrației publice în a gestiona asemenea situații. Suntem încă într-un stadiu incipient al acestui exercițiu de democrație locală, ca atare nu e târziu ca imperfecțiunile în funcționarea acestuia să fie corectate. Putem chiar privi demersurile de până în prezent ca proiecte-pilot, pe care administrația le poate folosi pentru a-și calibra acest mecanism. Sigur, nu e mai puțin adevărat că orice întârziere poate submina credibilitatea exercițiului în ansamblul său.

Pe de cealaltă parte, cred că trebuie să înțelegem și unde ne situăm în ceea ce privește nivelul așteptărilor. Raportat la numărul total al populației, sunt încă relativ puțini cetățenii realmente interesați de acest proces, cei care urmăresc cu regularitate sau cu rigurozitate toate etapele sale. E foarte posibil ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, acest aspect să se modifice. Dar cel puțin în prezent, presiunea dinspre cetățean înspre administrația locală nu e una semnificativă strict cu privire la acest aspect.

În măsura în care cele două aspecte vor suferi modificări în viitor, putem spera că procesul de bugetare participativă va fi comparabil cu ceea ce se întâmplă și în alte țări”, a precizat Lect. univ. dr. Mihnea Stoica pentru Transilvania Reporter.

[stextbox id=’custom’]Bugetarea participativă este un proces derulat de Primăria Cluj-Napoca în ultimii doi ani, prin care ideile şi iniţiativele comunităţii clujene se manifestă şi se transformă în realitate. Este un proces deschis, incluziv şi transparent prin care membrii comunităţii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local.[/stextbox]

Dana Domsodi și Cristina Beligăr

Distribuie:

Postaţi un comentariu