Cum a redevenit Clujul oraș, acum 570 de ani
În urmă cu 570 de ani, în 29 septembrie 1444, la Cluj era mare sărbătoare. În localitate a ajuns vestea că Ioan (Iancu) de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, a redat clujenilor vechile lor libertăți de orășeni, pierdute în urmă cu aproape șapte ani.
Orașul fusese pedepsit, în 1438, cu reducereala la statutul de sat, pentru că a pactizat cu liderii răscoalei de la Bobâlna, deschizându-și porțile în fața acestora și devenind pentru câteva săptămâni principalul centru al mișcării. Armata nobiliară a recucerit Clujul, iar represiunea a fost dură: liderul răsculaților, Budai Nagy Antal, a fost tăiat în bucăți în fața conventului din Cluj – Mănăștur și un mare număr de răsculați au fost spânzurați pe Calea Turzii.
De asemenea, „nobilimea a profitat de ocazie pentru a impune anularea libertăților orășenești ale Clujului, ai cărui locuitori au fost acuzați de a se fi asociat rebeliunii”, explică istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Timp de aproape șapte ani, clujenii au avut parte de umilințe și nedreptăți, până când Ioan de Hunedoara le-a redat vechile libertăți. Poate voievodul a fost îmbunat și de faptul că în Cluj, cu un an și jumătate înainte, se născuse fiul său, Matia, iar locuitorii s-au arătat primitori cu acesta și cu mama sa.
La aflarea veștii că orașul a fost repus în drepturile sale, clujenii au fost așa de bucuroși, încât, pentru a cinsti cum se cuvine evenimentul și pentru a-și aduce aminte mereu de el, au modificat intrarea în marea biserică pe care o construiau și aproape o terminaseră. Astfel, o statuie a Arhanghelului Mihail, sărbătorit în lumea catolică exact în 29 septembrie, a fost sculptată deasupra intrării de vest, cea folosită în prezent.
Înainte de momentul 29 septembrie 1444, deasupra intrării în Biserica Sfântul Mihail erau sculptate stemele Regatului Ungariei (stânga), al Imperiului Romano-German (mijloc) și al Regatului Boemiei (dreapta), trei dintre cele mai importante posesiuni ale împăratului-rege Sigismund de Luxemburg. Acestea au fost sculptate tot în semn de mulțumire, în amintirea regelui care a ridicat Clujul, în 1405, la statutul de oraș liber și i-a permis să se înconjoare cu un nou rând de ziduri.
Pentru „instalarea” arhanghelului, stema din mijloc a fost retezată, din ea nemaifiind vizibilă decât jumătatea de jos. Finalizarea lucrării este datată de o placă inscripţionată cu caractere gotice, situată în dreapta intrării.