Peter Hurley, irlandezul îndrăgostit de tradiția maramureșeană, continuă și anul acesta „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”
Sărbătoarea Sfintei Marii a fost sărbătorită cu mult respect pentru tradiția și obiceiurile românești și în acest an la Săpânța. Cea de-a șasea ediție a Festivalului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”, desfășurată sub genericul “Ia-ți mândruța de mijloc /Hai în Săpânța la joc”, a strâns în vestita localitate maramureșană, în zilele de 15 și 16 august, sute de localnici și turiști din țară și din străinătate. Pe scena de lemn, amenajată pe pajiștea de la Săpânța, care a avut drept străjer fusul cu zurgălăi al venerabilului sculptor în lemn, moș Pupăză (Petru Godja), au horit și jucat zeci de artiști locali, dar și consacrați.
Printre artiștii locali, s-a numărat o femeie în vârstă de aproape 90 de ani, Anuța Fintii, care a interpretat un cântec tradițional de nuntă, numit sugestiv „Hora miresii”. De asemenea, pe scenă au urcat binecunoscutul Gheorghe Turda, fiu al satului, folkistul Mircea Florian și grupul Iza. În jurul scenei, și-au prezentat produsele proprii, cunoscuți meșteri populari din Maramureș, precum Pălăguța Hodor din Slătioara, sculptorul în lemn, Dumitru Pop Tincu, urmașul lui Stan Pătraș din Săpânța, meșterul lemnului, moș Pupăză din Valea Stejarului, meșterul măștilor, Vasile din Săcel, și mulți alții.
Un irlandez săpânțean
Grupurile de folclor maramureșean au încântat publicul prin ținutele și cântecele tradiționale. „Sunt impresionat de faptul că aici în Maramureș oamenii își păstrează obiceiurile și portul, că încă hainele tradiționale sunt îmbrăcate și nu sunt ținute în dulap sau, mai rău, nu sunt aruncate. Este o încântare să vezi tineri costumați în costume populare. Chiar le poartă cu mândrie, iar acest lucru, din păcate, se întâmplă tot mai rar în satele românești”, a spus Tudor David, un bucureștean plăcut surprins de atmosfera de la Săpânța.
Festivalul de la Săpânța a fost pus la cale și în acest an de către Peter Hurley, irlandezul care în anul 2012 a parcurs pe jos distanța 650 de km, de la Săpânța la București, la Muzeul Național al Țăranului Român. Și atunci ca și acum la cea de a șasea ediție a festivalului, Peter Hurley nu face altceva decât să atragă atenția asupra pericolului dispariției țăranilor și a satului tradițional viu din țara noastră.
Mănăstirile din lemn, mărgele de „aur” ale Maramureșului
Săpânța nu a fost unicul loc din Maramureș unde sărbătoarea Sfintei Marii a fost sărbătorită conform tradiției. La renumitele mănăstiri din lemn din zonă au fost sute de credincioși care au venit să se roage îmbrăcați în hainele de sărbătoare. Bisericuța de lemn din Dragomirești a fost asaltată la propriu de zeci de credincioși de toate vîrstele, de familiile din sat, dar și de cele din împrejurimi. La acestea s-au adăugat turiștii dornici să afle mai multe despre aceste locuri.
„Remarc simplitatea și ospitalitatea oamenilor. Am auzit de la prietenii mei despre bisericile din lemn din Maramureș. Acum văzut și eu despre ce îmi povesteau ei. Sunt uimită nu numai de frumusețea lor, dar și de faptul că se adună așa de mulți oameni aici”, a afirmat Mary Smith, o englezoaică foarte hotărâtă să descopere plaiurile maramureșene.
O mănăstire demnă de Cartea Recordurilor
Mănăstirea de la Bârsana a fost și ea căutată de către sute de turiști și credincioșii ortodocși. Deși căldura a fost insuportabilă aceasta nu i-a împiedicat să vină și să se reculeagă.
A fost nevoie de zeci de polițiști în zonă pentru a dirija mașinile venite de la zeci de kilometri.
O altă bijuterie din lemn, Mănăstirea Săpânța Peri, a sărbătorit alături de cei care au vizitat-o. Mănăstirea Sapânța Perii este cea mai înaltă biserică de lemn din lume, ceea ce a făcut ca ea să fie înscrisă în Cartea Recordurilor. Lăcăşul se remarcă prin turla sa, de o înălţime impresionantă, ce măsoară 78 de metri. Datorita acestei imense turle, mănăstirea este vizibilă chiar de la 5 km depărtare, fiind o atracţie turistică ce stârneşte interesul turiştilor.
Într-un mod cu totul inedit au marcat cele două zile de sărbătoare turiștii veniți la Cimitirul Vesel. Aceștia au admirat biserica de piatră din curtea cimitirului, dar mai ales crucile realizate de meșterul Stan Pătraș și urmașul său, sculptorul în lemn, Dumitru Pop Tincu. Versurile scrise pe cruci vorbesc de bunătatea și ospitalitatea localnicilor, despre ceea ce au ei făcut de-a lungul vieții, dar descriu și modul în care cei duși la cele veșnice și-au frânt viețile.
Cele mai recente articole
Soluţii inovatoare pentru un zâmbet perfect!
Discuție cu actrița Coca Bloos, activități pentru copii și adolescenți, concerte și spectacole sunt propunerile Teatrul Național Cluj pentru ediția 2024 a Zilei Porților Deschise
Frank Spotnitz, scenaristul și producătorul serialului Dosarele X, vine în România
Farmec a deschis un nou magazin, în Cluj-Napoca. La VIVO! Shopping Center
Cercetare inedită și soluții digitale pentru sănătatea mintală. Care este legătura între simțul mirosului și locul unde trăim
O nouă parcare pentru avioane, pe Aeroportul Internațional Avram Iancu
Trenduri inovatoare în designul meniurilor pentru restaurant. Ce este de interes în industria ospitalității?
Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuță din Cluj Napoca este centru de hematologie pentru boli rare
Patru nominalizări și un premiu de excelență pentru clujeni, la ediția 2024 a Galei Premiilor UNITER
Spitalul Regional de Urgență Cluj intră în faza de construcție
Opinii
- OPINIE | Să iubim Crăciunul, pentru că e miracolul vieţii
Peste câteva ore doar, vom simți cu toții bucuria Naşterii Lui. Și vine vremea
- De la un palaneț împărțit la trei, în România, la farfuria cu escargots la Ritz
Cineva mi-a reprodus discuția dintre trei tineri studenți care coborau de la
- Liberalii oficializează segregarea şcolară, în siajul gândirii USR
Guvernul a identificat două nevoi reale. Pe de o parte, copiii au nevoie să fie
- Congresul PNL. Cine strică marfa o plăteşte
Nu daţi vrabia din mână, oameni buni, pe cioara nebună de pe gard, îi conjură
- Apocalipsa după UNTOLD. Pista de atletism distrusă, iar gazonul de un milion de euro e înlocuit cu unul de 180.000
An după an daunele materiale provocate de cel mai mare festival de muzică
ADVERTORIAL
- Trenduri inovatoare în designul meniurilor pentru restaurant. Ce este de interes în industria ospitalității?
Atunci când sunteți în căutarea unei mape de meniu potrivite, care să dureze, fiecare
- Cum să alegi o saltea ortopedică perfectă pentru a se potrivi preferințelor individuale și cerințelor de sănătate?
Somnul profund este un element cheie în menținerea unui mod de viață sănătos și activ, a
- Cine o mai poate opri pe FCSB în Liga 1? Ce adversari au bucureștenii în drumul spre un nou titlu
FCSB este un club de tradiție în fotbalul românesc. Cu toate că ultimul lor titlu a fost în
Destinație de vacanță
- Clujul s-a asociat cu județele Alba și Bihor pentru dezvoltarea turistică a Țării de Piatră din Apuseni
Consilierii județeni au adoptat astăzi proiectul de asociere pe 10 ani între județele Alba,
- Ofertă irezistibilă pentru un sejur la mare. A început ”Litoralul pentru toți”
Românii pot petrece, începând de astăzi, un sejur pe litoralul românesc cu preţuri ce
- Arteră spre inima Balcanilor (III): Bosnia și Herțegovina, încremenită în proiect
Arhiva Transilvania Reporter
Cele mai citite
- Soluţii inovatoare pentru un zâmbet perfect! Inovaţia de care ne bucurăm la nivel tehnologic se face remarcată şi în dom...