Dosarul de retrocedare a Palatului Banffy este încă “în lucru”

Situaţia juridică a Palatului Banffy din Cluj Napoca, cel care adăposteşte Muzeul de Artă, pare certă doar pentru ministrul Culturii, Daniel Barbu, întrucât pe plan local totul este la nivel de incertitudine. În timp ce conducerea muzeului susţine că oficial nu au fost informaţi despre vreo schimbare în situaţia imobilului şi nici despre o iminentă evacuare, Consiliul Judeţean Cluj anunţă că dosarul este încă în lucru.

„Noi nu am fost informaţi oficial că ar exista noutăţi referitoare la retrocedarea clădirii. Or decizia privind retrocedarea s-a luat în 2010. Prin urmare sunt doar declaraţiile ministrului, nu ştiu mai multe pentru că nu am fost prezent la conferinţa de presă a dânsului. Ce am reţinut eu este că ministrul cunoaşte situaţia muzeului şi că a spus că susţine ca statul să îşi exercite dreptul de preempţiune dacă această clădire va fi scoasă la vânzare. Practic este vorba despre o cerere de retrocedarea care vizează 75% din muzeu”, a precizat directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Călin Stegerean. Aceasta a adăugat că activitatea muzeului merge mai departe ca şi până acum.

Cât priveşte starea clădirii, şeful instituţiei de cultură spune că în ultimii ani s-au putut face doar intervenţii minime tocmai din cauza situaţiei juridice neclare. „Noi am avut într-adevăr un proiect major pentru reabilitare pe bani europeni pe care am vrut să îl depunem, însă nu s-a putut din cauza cererilor de retrocedare. Aşa că proiectul a căzut şi am făcut doar mici lucrări de întreţinere”, a subliniat Stegerean.

„Povestea” unei retrocedări

Totuşi, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat la finele săptămânii trecute la Cluj că doar câteva luni ne despart de momentul în care Muzeul de Artă Cluj Napoca va părăsi Palatul Banffy întrucât clădirea va fi retrocedată proprietarilor. Barbu, s-a declarat nemulţumit de decizia justiţiei cu privire la retrocedarea clăririi cu atât mai mult cu cât, susţine oficialul, persoanele care au revendicat clădirea n-ar fi avut documentele necesare. Ministrul a precizat că imobilul va trebui să fie evacuat pentru că, deşi noii proprietari sunt obligaţi să păstreze încă 10 ani funcţia actuală, statul nu poate face investiţii într-o clădire care nu-i aparţine. Declaraţiile ministrului sunt puţin „premature” dat fiind că oficial „ dosarul este în procedură internă de analiză administrativă pentru soluţionarea modalităţii de retrocedare a cotei de ¾ din imobil”, potrivit Consiliul Judeţean Cluj.

Palatul Banffy a fost solicitat de mai mulţi moştenitori ai familiei. Astfel, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Cluj în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 10/2001 pentru acest imobil au fost depuse următoarele notificări: Gomboş Maria, notificare nr.1583/27.09.2001, prin care solicită despăgubiri, în baza unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat cu coproprietarii tabulari Banffy Dionisie şi Banffy Sarolta, pentru apartamentele 6 şi 19, Nagy Alina, notificare nr.134/24.05.2001, prin care solicită despăgubiri, în calitate de moştenitor legal a lui Roşca Nicolae, pe care coproprietarul Banffy Dionisie l-a instituit legatar universal, testându-i toată averea sa mobilă şi imobilă prin testament în 1958, Miclea Silvia Letiţia, notificare nr.414/22.10.2001, prin care solicită despăgubiri, în calitate de fostă coproprietară tabulară a cotei de 1/3 din imobil, Roşca Paraschiva, notificare nr.1665/4.04.2001, prin care solicită despăgubiri şi ulterior restituirea în natură, în calitate de legatară universală a lui Roşca Nicolae, care la rândul lui era moştenitor testamentar a lui Banffy Dionisie. Primele două solicitări au fost însă respinse de instanţe pe motiv că solicitanţii nu aveau suficiente acte doveditoare.

În cazul lui Miclea Silvia Letiţia prin dispoziţia nr. 553/2008 semnată de preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, se propune acordarea de despăgubiri. În aprilie 2009 ANRP solicită completarea dispoziţiei şi a dosarului cu mai multe documente. „Dosarul a fost completat cu documentele solicitate şi a fost trimis Instituţiei Prefectului Judeţului Cluj conform dispoziţiilor legale”, se arată în răspunsul primit de Transilvania Reporter de la Consiliul Judeţean Cluj.

Cât priveşte solicitarea depusă de Roşca Paraschiva, aici cererile au vizat atât posibile despăgubiri materiale, cât şi în natură. „Petiţionara a formulat cerere pentru acordarea de măsuri reparatorii, în temeiul Legii nr.112/1995. Prin Sentinţa Civilă nr. 1017/1999 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă definitivă s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri pentru cota de ¾ parte din apartamentele nr.15, nr.16, nr.17 şi nr.23 din imobil, în favoarea petiţionarei Roşca Paraschiva. Despăgubirile nu au fost stabilite şi plătite, astfel că la apariţia Legii nr. 10/2001 s-a formulat cerere în temeiul acestei legi. Prin dispoziţia nr.554/2008, (n.r. a preşedintelui CJ) se propune acordarea de despăgubiri în condiţiile titlului VII din Legea nr.247/2005.Dispoziţia nu a fost contestată în instanţă”, precizează Consiliul Judeţean Cluj.

În schimb în aprilie 2009 ANRP trimite o adresă în care spune că nu sunt întrunite condiţiile cerute de lege, motiv pentru care dispoziţia trebuie modificată. “În prezent dosarul este în procedură internă de analiză administrativă pentru soluţionarea modalităţii de retrocedare a cotei de ¾ din imobil” se mai arată în răspunsul primit de la CJ Cluj.

CJ a cerut păstrarea destinaţiei

[stextbox id=”custom” caption=”CJ a cerut păstrarea destinaţiei”]“În conformitate cu prevederile art. 1 al Legii nr. 10/2001, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, imobilele preluate în mod abuziv de stat se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă. În conformitate cu dispoziţiile art.45 alin.1 din Legea nr.165/2013, imobilele în care funcţionează muzee, se restituie foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, cu condiţia menţinerii afectaţiunii de interes public pentru o perioadă de 10 ani. Consiliul Judeţean Cluj cu adresa nr. 11189/1.07.2013 a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, includerea acestui imobil pe lista celor pentru care foştii proprietari sau, după caz, moştenitorii acestora au obligaţia de a menţine afectaţiunea de interes public” precizează reprezentanţii CJ Cluj.[/stextbox]

Palatul Banffy, monument de marcă al Transilvaniei

Palatul Banffy care adăposteşte Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a fost construit între anii 1774 şi 1785. Clădirea a fost reşedinţa guvernatorului Transilvaniei, contele Banffy Gyorgy şi este unul dintre cele mai importante edificii baroce din Clujul secolului XVIII, operă a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Pe frontispiciul rococo apare blazonul familiei Banffy şi statui ale unor zeităţi ca Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva şi Hercule. Din 1951, palatul adăposteşte Muzeul Naţional de Artă, cu un patrimoniu de pictură, grafică şi artă decorativă de 13.000 de lucrări.