Cum s-a terminat Ocuppy UBB? Ce au obținut studenții

Aproximativ 50 de studenți clujeni au ocupat la începutul lunii (7 mai 2015) amfiteatrul „Nicolae Mărgineanu”al Facultății de Psihologie, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în semn de protest față de subfinanțarea învățământului, dar și față de felul în care sunt tratați studenții când vine vorba de  procesele decizionale care au loc în universități, voturile sau părerile acestora contând mult prea puțin. Principala revendicare a studenților a fost modificarea Legii Educației Naționale în sensul asigurării participării studenților în proporție de 25% din totalul electoratului participant în alegerea rectorilor. Acțiunea studenților, cunoscută sub denumirea Ocuppy UBB s-a stins după câteva zile ca și când nici nu ar fi avut loc. Dacă în prima seară studenții au dormit în amfiteatru, după care, în cursul dimineții următoare și-au depus revendicările la Prefectura Cluj, promițând o acțiune de amploare, lucrurile nu au stat deloc așa. A venit weekendul, protestul împotriva defrișării pădurilor și studenții au lăsat propriul protest baltă. Clujenii s-au mobilizat destul de greu, la două zile după ce în alte orașe aveau deja loc acțiuni similare de ocupare. Și celelalte acțiuni din țară au fost abandonate, însă, dintr-o dată, fără a produce un ecou major.

Citiți și: Ocuppy UBB continuă și în weekend. Studenții au pichetat sediul Prefecturii

Ocuppy UBB 2: „Trebuie să contăm mai mult în sistemul educaţional, de la alegerea rectorului, până la procesele decizionale care au loc în universităţi”

Se anunță noi proteste

„Principala noastră revendicare, aceea de a conta în proporție de 25% în procesul de alegere a rectorului, nu s-a respectat, pe motiv că metodologia fusese deja elaborată și nu se mai putea schimba nimic. Noi vom continua acțiunile de protest, chiar și în această vară vor avea loc mai multe mișcări ale studenților. Luptăm în continuare pentru finanțarea învățământului, pentru cei 6% din PIB!”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Oana Onicaș, președintele OSUBB.

Dacă până în 2011 studenții aveau un sfert din voturile alegerilor pentru rectori și decani, odată cu noua Lege a Educației Naționale părerile studenților nu au mai contat atât de mult la alegerea rectorului, procentul participării lor variind între 3% și 20%, în funcție de universitate, iar părerile lor despre candidații la funcțiile de decani nu au mai contat deloc, fiind excluși total din procesul de selecție. Având în vedere că anul universitar 2015-2016 este anul în care sunt organizate alegerile pentru rectori, Adunarea Generală a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), cea care a inițiat aceste serii de proteste, dar și greva japoneză, a  solicitat la acel moment, modificarea de urgență a Legii Educației Naționale în sensul asigurării participării studenților în proporție de 25% din totalul electoratului participant în alegerea rectorilor.