Prinşi cu ale noastre, am cam pierdut din vedere apropierea alegerilor de peste Prut. Ne îndreptăm acum grăbiţi atenţia spre ei, cu interes şi cu legitime speranţe, în ideea prelungirii victoriei uriaşe din România, dar lucrurile nu arată acolo, să recunoaştem, entuziasmant.…

José Manuel Durao Barroso şi-a luat rămas bun, într-o ultimă conferinţă de presă susţinută în calitate de preşedinte al Comisiei Europene. După 10 ani de la asumarea celei mai puternice poziţii din mecanismul instituţional al Uniunii Europene, politicianul portughez de cursă lungă a lăsat locul, pe 1 noiembrie, noului preşedinte al Comisiei, luxemburghezul Jean Claude Juncker (la rândul lui, un senior al politicii europene), într-un moment în care Uniunea va trebui să producă soluţii şi răspunsuri de o importanţă crucială privind „finalitatea” procesului de integrare europeană.…

„Micul război” de pe Stadionul Partizan Belgrad, soldat cu întreruperea şi abandonarea meciului de fotbal Serbia-Albania, nu poate trezi decât reflecţia sumbră a fragilităţii regiunii în care trăim. A imaturităţii şi vulnerabilităţii ei profunde, a „crudităţii” ei culturale, cosmetizată puţin de modernizările tehnologice şi stilistice postcomuniste, sau de noul limbaj oficial, de inspiraţie euro-atlantică, al regimurilor de la Belgrad, Tirana, Pristina şi aşa mai departe.…

Federica Mogherini este aşadar noul „ministru de externe” al Uniunii Europene. Viaţa politică nu şi-a început-o cu o opţiune prea inspirată (dar se vede că a continuat cu bune rezultate mai târziu), aderând la mişcarea comunistă italiană exact atunci când naţiunile din Centrul şi Estul Europei se pregăteau să demoleze regimurile comuniste şi să se elibereze.…

Ne apropiem, în fine, de un deznodământ al războiului din Ucraina. Încep să apară primele scenarii post-conflict. De fapt, orice lider politic (dictator sau democrat, în ofensivă sau în defensivă, reprezentând o ţară mare sau o ţară mică), orice strateg militar sau analist care evoluează în paradigma actorilor raţionali (nu includem aici, evident, jihadiştii din ISIS) ia în considerare finalitatea războiului, încă din prima zi a conflictului.…

Suntem, în Europa, între două mari cicluri istorice. Paradigma integrării europene, consacrată după al doilea război mondial în vestul continentului şi extinsă în anii 2000 până la frontiera fostei Uniuni Sovietice, dă semne evidente că şi-a atins limitele politice, economice şi culturale.…

În plină iarnă, la fel ca în decembrie 2004, ucrainenii iau cu asalt pieţele, clădirile şi instituţiile puterii, la Kiev şi în alte oraşe din vestul ţării, pentru a-şi duce la bun sfârşit Revoluţia pro-occidentală începută acum zece ani, întreruptă însă lamentabil de conflictul personal (alimentat, se pare, cu abilitate, atât din interior, cât şi din exterior) dintre liderii „portocalii” ai marilor speranţe, Viktor Iuscenko şi Iulia Timosenko.…

La finele anului trecut, propuneam o listă a temelor relevante de politică internaţională pentru anul care avea să urmeze. În mare parte, acestea s-au dovedit reale, dinamice şi elocvente în raport cu ceea ce au însemnat dosarele esenţiale de politică internaţională într-un 2013 mediocru, dominat de turbulenţele post – „primăvara arabă” din Orientul Mijlociu (în special în Siria şi Egipt, dar într-o oarecare măsură şi în Libia sau Tunisia), de eforturile politice şi economice ale Uniunii Europene de a depăşi vârful crizei în zona Euro (cu câteva succese notabile de etapă dar şi cu falimentul mascat al Ciprului, respectiv explozia şomajului în sudul Europei), de dosarul nuclear iranian şi instalarea noului preşedinte al Republicii Islamice (cu toate consecinţele revizitărilor discursive ale Teheranului, după 3 august), de aşteptările consistente legate de noul secretar de stat american John Kerry privind dinamizarea politicii externe a Statelor Unite în al doilea mandat al lui Barack Obama, pe anumite teme trenante, şi, în fine, de importanţa în continuă creştere a politicii energiei,  importanţă validată (din nefericire pentru România, Ungaria şi Bulgaria) de comentariile intense în urma eşecului Nabucco West, proiectul gazoductului strategic destinat „coridorului sudic” al Uniunii Europene.…

România şi Republica Moldova nu se vor uni. Cel puţin nu la orizontul generaţiei noastre. Ce motive are avea? Românii din România ar trăi tot timpul cu impresia că trebuie să suporte din buzunarul lor (tot mai mic, de altfel) costul unificării cu cea mai săracă ţară din Europa iar cei de peste Prut, foarte probabil, cu sentimentul că România le va desfiinţa o iluzorie şi uşor caraghioasă „identitate naţională moldovenească”.…

Duminică, 22 septembrie, partidul liberal-democrat german (FDP) ar putea să rateze intrarea în cel de-al 18-lea Bundestag al Germaniei post-naziste. Fireşte, până la închiderea urnelor nimic nu este sigur dar rezultatul slab din recentele alegeri desfăşurate în importantul land Bavaria, precum şi intenţia de vot din sondajele naţionale, de numai 4%, nasc îngrijorări reale atât în rândul membrilor partidului lui Philipp Rösler, Reiner Brüderle şi Guido Westerwelle, cât şi la nivelul actualei coaliţii negru-galbene, de centru-dreapta, condusă de Angela Merkel.…

O precizare pentru început: nu m-ar fi interesat subiectul şi n-aş fi scris acest articol dacă aş fi avut cel mai mic indiciu că iredentismul şi revizionismul maghiar se opresc la Jobbik.…

America trăieşte intens înfăptuirea justiţiei, la peste două secole de la Declaraţia de Independenţă care a fundamentat Visul American. Şi, când spun asta, nu mă refer neapărat la speţe care implică figuri politice de prim rang sau fapte petrecute în etajele înalte ale puterii de stat (un asemenea „interes” ipocrit pentru justiţie, specific de exemplu bătăliilor politice est-europene dar nu numai, încearcă de regulă să mascheze parti pris-uri cvasi-transparente ale comentatorilor, umbrind dreptatea propriu-zisă) ci la cazuri din justiţie, cu situaţii de viaţă şi de moarte, care implică ordinary people, interes nemanifestat în Europa sau foarte slab reflectat în mass-media de pe continent.…