Sute de clujeni au trecut pragul Târgului de ceramică contemporană CAOLIN, cu toate că organizatorii au fost sabotați de primărie

Ediția a doua a primului târg de ceramică contemporană din România a avut loc la Cluj, în acest weekend (19-21 iunie)/ Foto: Maria Man

Cea de-a doua ediție a Târgului de ceramică contemporană CAOLIN s-a încheiat duminică, 21 iunie, după trei zile pline de expoziții, ateliere și workshopuri dedicate clujenilor. Găzduit de Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Palatul Reduta, Memorandumului 21), târgul s-a bucurat de o atmosferă caldă, primitoare, fiind vizitat de câteva sute de vizitatori, cu toate că organizatorii au fost sabotați de Primăria Cluj-Napoca în ceea ce privește promovarea stradală.

„A doua ediție Caolin a ieșit foarte bine datorită faptului că am fost mult mai bine organizați ca la prima ediție. Din păcate, la nivel de promovare, chiar dacă în zona media am stat mult mai bine, din partea Primăriei Cluj-Napoca nu am avut susținere și anume, am făcut o cerere pentru 12 stative stradale pe care urma să punem bannere. Ne-a fost aprobat un singur stativ. Cei de la primărie doresc să renunțe la acest tip de promovare stradală cu o mie de bannere peste tot, ceea ce nu e rău, dar, în continuare unii apar și alții nu.

Târgul acesta este un eveniment de nișă foarte bine văzut în lumea culturală, iar administrația locală a reușit să ne taie craca de sub picioare. E foarte mare păcat că în anul în care se laudă că suntem Capitala Tineretului și urmăresc anul 2021 pentru a deveni Capitală Europeană, compromit evenimente culturale foarte importante pentru cultura română. Pe cei de la primărie nu îi interesează acest tip de evenimente, ei se rezumă la festivaluri de masă și DJ-ieli, care nu aduc un plus culturii. Nu ne-a vizitat nimeni de la primărie, chiar dacă intrarea a fost liberă”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Ioan Sumedre, organizatorul evenimentului.

Foto: Maria Man

Fotografie de produs

Cu toate inconvenientele tehnice, atmosfera din cadrul târgului a fost una plăcută. „Am avut parte de un eveniment muzical autentic, cu folclor autentic, reinterpretat de Marc Anghel. Acesta ne-a cântat la pian, la taragot și la fluier îmbrăcat în costum tradițional de moț. Artiștii s-au simțit foarte bine, toți se bucură că pot participa la evenimentul acesta, chiar dacă nu au reușit să facă multă vânzare. Am avut un workshop de fotografie de produs dedicat artiștilor, în cadrul căruia au învățat să își promoveze mai bine produsele. Am încercat să construim un caracter educativ în toate zonele, și pentru artiști și pentru publicul larg, dar și pentru cei mici, prin workshop-urile ținute. Au fost patru workshop-uri ținute de artiști vizuali: de modelaj, de tras la roata olarului, de pictură pe obiect ceramic și unul de turnătorie de porțelan, acestea fiind repetitive. În cadrul workshopurilor, s-au ocupat toate locurile. Anul acesta am avut mai mulți artiști ca în cadrul ediției anterioare”, a mai spus Ioan.

Vizitatorii au putut admira și achiziționa obiecte de artă la preț de târg. Nu au lipsit bijuteriile inedite, tablourile, vasele din ceramică. Clujenii au avut posibilitatea să aleagă obiecte decorative direct de la artiști sau să își comande altele, în funcție de preferința fiecăruia. Toți cei prezenți au putut savura o cafea din partea casei în cadrul micii cafenele amenajate special pe perioada târgului, organizatorii asigurându-le astfel, iubitorilor de frumos, un cadru inedit unde să poată schimba idei.

Foto: Maria Man

Oaspeți străini

„Am avut oaspeți din Mexic, din India, ne-am bucurat să avem și turiști străini cărora le-a plăcut ce au văzut aici și are au revenit apoi pentru a-și cumpăra obiecte de artă. Ne-au trecut pragul câteva sute de persoane. Ne-am bucurat că au fost oameni într-adevăr interesați de ceea ce au găsit aici. Artiștii au avut șansa unui public diferit și cultivat. M-am bucurat să avem un feedback pozitiv atât din partea oamenilor care ne-au trecut pragul, cât și din partea artiștilor. Au fost vânzări, au fost încântați, s-au schimbat cărți de vizită, contacte, s-au făcut prietenii, oamenii au păstrat legătura pe rețelele de socializare. Am cunoscut artiști noi care și-au exprimat dorința de a participa anul viitor la festival, ceea ce înseamnă că la anul ne vom extinde”, a declarat Christine-Marie Turcu, PR-ul evenimentului.

La Caolin nu participă oricine

„Avem un juriu foarte riguros. Acesta a fost cel care a selectat participanții, în funcție de lucrări, de concept, de calitate și stilul artistic. Am avut mulți aplicanți. Cei care nu au reușit să intre în cadrul Caolin 2015, sperăm că vor fi primiți în următoarea ediție. M-am bucurat să văd la nivel de aplicanți proiect artistic, concept, rigurozitate și profesionalism. Nu e o artă simplă, este mult de muncă, artiștii ne-au mărturisit acest lucru. Am văzut cât de dificil este să aduci lucrări de mari dimensiuni, diferite și care sunt profesionist lucrate”, a spus Christine.

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Încet, încet concepția românilor asupra artei se schimbă în bine, oamenii find tot mai interesați și deschiși în ceea ce privește acest domeniu. Oraganizarorii își doresc ca prin aceste târguri, artiștii să aibă mediul optim pentru a crea un nou curent. „Ne-au trecut pragul foare mulți vizitatori, de la copii, oameni tineri, până la bunici. Nu au fost supărați că văd lucrări abstracte, că văd lucrări total diferite și că uneori nu se înțelege din prima sensul fiecărui obiect. Au fost mai degrabă curioși, entuziaști și per total, da, cred că s-a schimbat concepția generală asupra artei. Clujul este un oraș deschis, un oraș care are din start o altfel de perspectivă în ceea ce privește arta. Suntem foarte obișnuiți cu experimentele. Suntem deschiși în a primi tot ceea ce e mai nou, mai ciudat, mai diferit, după care ne construim filtrul propriu.

Foto: Maria Man

Un târg precum Caolin, pus în Muzeul Etnografic, cred că a schimbat concepția clujenilor față de arta contemporană. În primul rând pentru că se desfășoară aici, într-un loc istoric, într-un loc cu tradiție, unde iile ne privesc de sus, unde totul este plin de istorie, de folclor și de o mândrie națională. Să ai șansa să expui noul în vechi, să poți să te bucuri laolată de creațiile vechi și de cele contamporane care au la rândul lor o importanță în noul mers al valului artistic contemporan românesc, este ceva. Știi că poate ajuți artistul respectiv să își construiască un stil și să participe la detectarea unui curent nou. E bine că noi ca români avem bucățica noastră în ceea ce înseamnă arta contemporană”, este de părere Christine.

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

[stextbox id=”custom”]Participanții din acest an: Arina Ailincăi, Victorița Andreș, Raluca Buzura – Contemporary Jewelry Design, Nicolae Câmpan, Emilia Chirilă & Diana Drăgan-Chirilă (Bluemill Studio), Alexandra Constantinescu, Crina Dragomirescu, Zsuzsa Gáspár (Zseramix), Ileana Horoba-Danci (Ileana Bijoux), Anca Hurubaru, András Koncz-Münich (Asociația Ronda), Felix Peter, Anca Sânpetrean, Doina Stici, Ioan Sumedre Jr. (sumiDesign), Andreea Șchiopu (Cherish Ceramics), Lucian Szekely-Rafan (atelier.c o n c e p t), Gavril Zmicală.[/stextbox]

„Caolin este târgul anual care aduce în prim plan măiestria și avangarda artei ceramice de pe teritoriul românesc. Evenimentul are un caracter profund interactiv și își propune să popularizeze tehnicile ceramice printr-o serie de întâlniri și cursuri practice deschise publicului” a declarat Letiția Câmpan, doctor în culturi ale comunicării.

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Evenimentul este organizat de Asociația Caolin, o organizație non-profit fondată în 2014 cu scopul de a promova arta ceramicii contemporane și de a oferi publicului larg oportunitatea de a interacționa cu acest mediu.